Una din Daciile 1100 care s-au aflat în această vară în curtea lui Emil Hagi este o prezenţă frecventă la evenimentele auto din ţară
În condiţiile în care se prefigurează o secţiune consistentă dedicată maşinii fabricate la Câmpulung în Muzeul Dacia, pe care primarul de la Mioveni, Ion Georgescu, îl va construi anul viitor, aleşii câmpulungeni, făcuţi de râs prin astfel de acţiuni prin care alţii recunosc valoarea brandului ARO, au acceptat fără cârtire o asociere cu Emil Hagi, un om dedicat acestui fenomen. „Fenomen” este cuvântul cel mai potrivit pentru a descrie ceea ce reprezintă ARO şi în prezent, pentru că nicio altă marcă românească din perioada comunistă nu se bucură de atâta popularitate, la opt ani distanţă de la închiderea fabricii care a construit maşina musceleană, timp de o jumătate de veac. Presa naţională continuă să realizeze reportaje despre ARO, se fac filme documentare, iar internetul abundă în discuţii între pasionaţii de ARO. Niciodată, de când, oficial, uzina a fost declarată în faliment, nu s-a simţit atâta frenezie generată de numele drag muscelenilor, care, graţie unor acţiuni la nivel naţional şi local, întreprinse de oameni cu dragoste pentru ARO, menţin interesul românilor pentru primul şi singurul automobil de concepţie şi fabricaţie românească. Ce comentarii se încing pe marginea unor fotografii postate pe internet, cu automobile fabricate la Câmpulung, imortalizate în timpul călătoriilor prin ţară! Cu toată vâlva stârnită de cel mai cunoscut brand muscelean, conducerea municipiului a rămas stană de piatră în faţa iniţiativelor menite să promoveze localitatea cu acest nume încă actual. Cu excepţia denumirii „strada Uzina ARO”, atribuită segmentului din „Traian” de-a lungul căruia s-a întins platforma industrială şi alăturării lui Emil Hagi, financiar vorbind, la organizarea evenimentului „Câmpulungul în amintiri”, dar numai după ce au văzut succesul de care se bucură raidul cu IMS-uri, alte merite pentru atragerea în municipiu a vizitatorilor din această categorie nu le putem atribui.
După ce au văzut succesul acţiunilor lui Hagi, aleşii au acceptat să-i devină asociaţi
Este limpede că nu vom face nicio brânză cu turismul la Câmpulung, fiindcă nu va veni nimeni să vadă nişte borduri şi lămpi noi în cele două parcuri, decât dacă pe stâlpii de iluminat s-ar pune o plăcuţă cu preţul: 178 de milioane bucata! Asta ar fi atracţia turistică, să vezi într-un oraş răpciugos ca al nostru, unde parcă totul stă să se prăbuşească, de vechi şi de şubred, o scumpătate de stâlpi cum n-are nimeni, fiindcă sunt pagubă curată. Nişte autorităţi deştepte ar fi speculat interesul românilor şi al străinilor pentru marca ARO – cu care Retromobil Club România colindă peste tot prin ţară de parcă ar fi cea mai valoroasă moştenire a ţării – şi ar fi făcut bani, deschizând ele un muzeu al comunităţii dedicat uzinei şi maşinii. Poate, un muzeu ar fi fost prea mult, raportat la posibilităţile financiare ale Câmpulungului – care şi-a permis, însă, o scăldătoare de 29 de miliarde! – dar conducerea Primăriei Câmpulung a respins inclusiv posibilitatea de a se amenaja în incinta Muzeului Municipal o secţiune rezervată lui ARO. Propunerea lansată de Evenimentul Muscelean a fost nesocotită dintr-un orgoliu stupid, cum s-a întâmplat şi cu invitaţia de a participa la expoziţia despre directorul Victor Naghi, o colaborare între Muzeu, ziarul nostru şi Emil Hagi, cu care Ştefan Trâmbaciu şi-a făcut ieşirea din scena profesională. Doar doi consilieri locali, Ionel State şi George Bălan, au fost prezenţi la evenimentul prin care s-au celebrat personalitatea lui Naghi, întreprinderea şi oamenii ei şi care a arătat interesul încă ridicat la nivel local pentru acest subiect.
Şi, totuşi, autorităţile noastre stau cu mâinile în sân, amăgindu-ne că vin turiştii gârlă la Câmpulung, ca să se plimbe prin cele două parcuri în care verdeaţa va fi înlocuită cu beton. Măcar au acceptat asocierea cu Emil Hagi, care, în această vară, la capătul unei munci de patru ani, în decursul cărora a renovat clădirea părăginită a fostului Cămin Cultural de la Apa Sărată, şi-a văzut realizat visul de a deschide un muzeu al lui ARO. Neputând folosi numele ARO, un nume al muscelenilor, cumpărat de proprietarul activelor fostei uzine, i-a spus „Muzeul Automobilului Românesc”. Cum beneficiarul proiectului său este comunitatea câmpulungeană, Hagi le-a propus consilierilor municipali să-i devină asociaţi, lucru care presupune o finanţare de la bugetul local, dar şi accesarea de către parteneriatul public-privat a unor fonduri europene.
Concret, asocierea între Municipiul Câmpulung, reprezentat de primar, şi Asociaţia Multiculturală „Nicu Hagi” Carpaţi şi Pind, reprezentată de Emil Hagi, urmăreşte două lucruri. Primul şi cel mai important: înfiinţarea sediului Muzeului Automobilului Românesc Câmpulung Muscel. Menţionarea denumirii localităţii în titulatura muzeului este binevenită, deoarece a explodat în presa naţională ştirea cum că Muzeul ARO s-a deschis la Mioveni, deşi informaţiile şi imaginile provin din „curtea” lui Emil Hagi. Aceasta este principala obligaţie a preşedintelui asociaţiei, căreia municipalitatea îi va pune la dispoziţie, gratuit, imobilul Căminului Cultural de la Apa Sărată.
De aceea, înainte de a se aproba asocierea, a fost nevoie de rezilierea contractului de concesiune din 7 aprilie 2010, prin care societatea Harald Tourism SRL, reprezentată de Mihaela Maria Hagi, asociat unic şi administrator, a primit clădirea în care astăzi a fost amenajat muzeul. Firma concesionară a achitat, în toţi aceşti ani, redevenţa în valoare de 32 de milioane de lei vechi, însă, luna trecută, a anunţat partenerul de contract că doreşte, începând 1 septembrie 2014, rezilierea contractului încheiat în urmă cu patru ani şi jumătate.
Deja mulţi străini, în drum spre alte destinaţii, s-au oprit la Muzeul ARO din Câmpulung
Cererea de reziliere a fost dublată de una de asociere, cu o durată de 20 de ani, termenul propus de Emil Hagi, care se obligă: să înfiinţeze sediul Muzeului Automobilului Românesc Câmpulung Muscel, un stand dedicat istoriei automobilelor fabricate la Uzina ARO, să prezinte exponatele aflate în proprietatea sa, să continue organizarea evenimentelor şi să acceseze fonduri europene. Pe parcursul derulării contractului de asociere, omul de afaceri se angajează să îmbogăţească permanent numărul şi valoarea exponatelor şi să asigure accesul gratuit pentru elevii, studenţii şi pensionarii localnici; să menţină şi să întreţină clădirea şi facilităţile sale în bună stare de funcţionare. În sarcina lui Emil Hagi intră şi plata utilităţilor aferente imobilului.
Iată cu ce argumente s-a prezentat preşedintele asociaţiei în faţa aleşilor: „Asociaţia Multiculturală „Nicu Hagi” Carpaţi şi Pind, prin secţia sa, IMS FUN CLUB Câmpulung, deţine deja un număr foarte mare de exponate: documente şi documentaţii originale, filme originale, autoturisme, cataloage „vehicule istorice”, machete, fotografii, diplome, etc. Iar, din anul 2006, organizează evenimentul „Câmpulungul în amintiri, în cadrul căruia, la ediţia a VIII-a, din acest an, s-a inaugurat Muzeul Automobilului Românesc (19 iulie 2014), acesta fiind primul muzeu de acest fel din ţară, care, prin intermediul Retromobil Club România, autoritatea naţională FIVA, ai cărui membri afiliaţi suntem, a fost introdus pe lista muzeelor de acest fel din lume.” În imobilul de la Apa Sărată nu va funcţiona doar expoziţia automobilistică, ci un centru cultural, deoarece acolo vor avea loc pe mai departe festivaluri internaţionale de tradiţii şi folclor, teatru, simpozioane şi expoziţii ş.a.m.d.
Multe acţiuni găzduite de asociaţia lui Emil Hagi nu vor avea nevoie de contribuţie materială. „De la inaugurarea muzeului nostru au fost deja trei evenimente importante, care ne-au surprins şi pe noi prin amploare şi la care nu a fost deloc nevoie de sprijin financiar. Sunt cluburi de pasionaţi de automobile, care au considerat că este datoria lor să onoreze cu prezenţa la Câmpulung inaugurarea muzeului.”, a precizat Emil Hagi. Pe 28 iulie 2014, Clubul Motocicletelor de Epocă a fost prezent la Câmpulung cu 65 de motociclete, unele venite din Bulgaria, Cehoslovacia, Germania, Polonia, călătoria fiind făcută pe cheltuiala posesorilor. „Noi n-am avut decât mici cheltuieli de reprezentare, este vorba despre nişte promoţionale care să le amintească de oraşul nostru, cheltuieli suportate de noi. Drept pentru care n-ar fi nevoie să solicităm sprijin din altă parte.”, a continuat acesta.
La scurt timp, muzeul a primit vizita unei coloane de vechi maşini militare americane, prezente în aceeaşi idee, să salute inaugurarea acestui edificiu dedicat, în esenţă, lui ARO. Când s-a ţinut întâlnirea naţională a Daciei 1100 la Mediaş, între 15-17 august 2014, toate maşinile din Sudul ţării, în drum spre Ardeal, au făcut o escală la Câmpulung. „Ne-am trezit acolo cu 20 de maşini româneşti, care au trecut prin Câmpulung. Puteau să se ducă pe Valea Oltului sau pe alt traseu, dar s-au abătut pe aici ca să ne onoreze. De asemenea, un eveniment care nu a implicat decât costuri simbolice din partea noastră. Ne dorim ca astfel de evenimente să vină din partea unor cluburi, fiindcă există cluburi de pasionaţi şi în străinătate şi, atunci, de ce să nu fie oraşul nostru pe harta unor astfel de evenimente? Eu cred că promovare mai puternică decât aceasta nu poate exista, pentru că este foarte sinceră.”, s-a străduit Emil Hagi să-i convingă pe aleşi să accepte o asociere cu el.
Emil Hagi urmăreşte să acceseze fonduri europene ca să-şi continue proiectul
Dar, după cum el însuşi a mărturisit, vor fi şi manifestări de amploare, pentru a căror organizare va avea nevoie de ajutor şi nu numai de la Primăria Câmpulung. De pildă, Retromobil Club România l-a ajutat pe întreprinzător să ţină ediţia din 2014 a „Câmpulungului în amintiri”. Puţinii aleşi care au luat cuvântul la şedinţa din 28 august 2014 au exprimat opinii favorabile asocierii. „Omul acesta a băgat acolo atâţia bani, încât este caraghios să mai discutăm acum dacă ne asociem sau nu cu el, mai ales că reprezintă interesul nostru, al urbei, al tuturor.”, a afirmat Nicolae Dumitrescu.
Totuşi, a existat o opinie mai puţin entuziasmată, cea a lui Bogdan David, care şi-a stăpânit admirabil opoziţia faţă de proiectul lui Hagi, pe care, însă, l-a votat. Dar, în realitate, după cum s-a manifestat şi cu alte ocazii, David a fost şi, probabil, a rămas împotriva pompării de bani publici în evenimentele lui Emil Hagi. Poate că în privinţa festivalurilor cu aromânii – dată fiind originea omului de afaceri – are dreptate. Nu câmpulungenii ar trebui să finanţeze acţiuni de suflet pentru familia Hagi, chit că se invocă şi în acest caz promovarea municipiului, graţie prezenţei unor străini din Grecia, Bulgaria, Macedonia, Albania. Dar, indiscutabil, în susţinerea cheltuielilor ocazionate de funcţionarea Muzeului ARO, aleşii au obligaţia morală să se implice, deoarece ei trebuiau să înfiinţeze şi să finanţeze un astfel de aşezământ.
Liberalul Bogdan David a solicitat ca termenul asocierii să fie nu 20 de ani, ci 10. „Vreau să-mi justific propunerea, ca să nu fie niciun dubiu. Am propus 10 ani, luând în calcul investiţia făcută şi dând jos redevenţa pe care trebuia s-o plătească şi banii cu care am venit noi, ca finanţare din partea Consiliului Local, mi se pare acoperitoare în cei 10 ani. N-am nimic împotriva prelungirii ulterioare dacă totul decurge conform asocierii.”, şi-a motivat poziţia Bogdan David.
De partea cealaltă, Emil Hagi, “înţepat” puţin de liberal cu termenul concesiunii de 49 de ani, care, după patru ani, s-a dovedit prea lung, a justificat astfel renunţarea la contractul din 2010. „Faptul că firma a renunţat la concesiune, solicitând o asociere, a avut şi motivaţia că o societate comercială, ca să facă activităţi în plan cultural, ar fi avut impedimente sub aspectul accesării de fonduri europene. Motivele n-au fost strict de natură financiară. Au fost şi pentru că, fiind un centru cultural, el trebuie să fie gestionat de o asociaţie culturală, nu de o societate comercială. Nu vreau să fiu greşit înţeles, că în cultură, în artă nu este comerţ, este vorba de altceva. Atunci, am considerat că noi, concesionarii, ne-am făcut datoria în termen mai scurt decât am contractat, ne-am îndeplinit îndatoririle şi că e necesar să trecem pe alt plan ca să putem să accesăm fonduri şi să aducem aici participare din Europa.”, a susţinut Emil Hagi.
Bogdan David şi colegul Luci Ionescu erau singurii care susţineau scurtarea la jumătate a perioadei de asociere, dar cum poziţia lor “a agitat apele” în Consiliu, primul a renunţat la propunere, fiind votată varianta cu două decenii, pe motiv că durata întăreşte seriozitatea proiectului cultural, iar accesul la fonduri europene va fi mai credibil.
