Din istoria ARO Câmpulung: proiectantul Gelu Răcăşanu
În toamna anului 1978, Gelu Răcăşanu s-a întors la Fabrica de Matriţe, pe acelaşi post din care fusese selectat să meargă în Franţa, unde s-a derulat perioada de pregătire premergătoare fabricaţiei Oltcit la Craiova. Aici şi-a continuat munca în proiectare până la ieşirea la pensie, în 1999, însă n-a pus punct activităţii la Matriţe în acel moment, ci a continuat-o încă şase ani, până în 2005, la solicitarea directorului Gheorghe Voinescu.
În vara lui 1978, muscelenii s-au trezit în Franţa cu directorii Giuvelcă şi Herţa
Din Franţa, Gelu Răcăşanu s-a întors cu un bagaj de cunoştinţe substanţial, dar şi cu amintiri frumoase din locurile văzute şi admirate. Într-un an şi şase luni, cât a durat stagiul de pregătire, a vizitat mai bine de jumătate din această splendidă ţară. „Am văzut Coasta de Azur, am fost în Nord, la Le Havre (Normandia), la Cherbourg, Lyon, Nissa, Montpellier… am fost pe Valea Loarei. În fiecare sâmbătă şi duminică, făceam excursii.”, ne-a povestit Gelu Răcăşanu. Cât au stat la Paris, un an, românii n-au avut maşină pusă la dispoziţie de firmă, cum s-a întâmplat la Rennes, însă exista cineva care se ocupa de organizarea unei excursii ca la carte, cu transport, masă şi cazare. „Am luat un minicar, opt inşi, şi am plecat pe Coasta de Azur.”, relata musceleanul. Inclusiv la Monte Carlo au ajuns specialiştii de la ARO în timpul lor liber.
Pe când se aflau la Rennes, unde, din grupul de patru musceleni, nu ajunseseră decât doi, Gelu Răcăşanu şi Dumitru Strafalogea, ai noştri s-au trezit într-o bună zi cu Ioan Giuvelcă, devenit director la Întreprinderea ARO Câmpulung patru ani mai târziu, în 1982. „Era vara… eram la Rennes… m-am şi speriat când a venit directorul Giuvelcă (n.r. director tehnic la Uzina de la Colibaşi în acea perioadă), împreună cu directorul Herţa (n.r. Nicolae Herţa, directorul Fabricii de Matriţe Auto).”, a continuat Gelu Răcăşanu, care, chiar dacă apare, la un moment dat, în fotografii alături de succesorul lui Victor Naghi, ne-a spus că n-a vorbit niciodată cu acesta. Directorul FMA, Nicolae Herţa, venise pentru a contracta lucrări, îşi aminteşte interlocutorul nostru scopul sosirii în Franţa a şefului de la Matriţe. Cu o lună înainte de reîntoarcerea acasă, soţia l-a vizitat pe Gelu Răcăşanu şi au venit împreună în România.
A asistat la procesul lui Gheorghe Voinescu
Revenit din Franţa, Gelu Răcăşanu a lucrat la Fabrica de Matriţe Auto sub conducerea inginerului Puiu Pescaru, şeful Atelierului de Proiectare. Alt inginer care i-a fost şef la Matriţe lui Gelu Răcăşanu: Cozoroş, care i-a luat locul lui Pescaru, după ieşirea la pensie a acestuia din urmă. În cei 11 ani consumaţi în cadrul Fabricii de Matriţe, în intervalul 1978-1999, Gelu Răcăşanu a deţinut funcţia de proiectant principal şi a fost şi şef de grupă. După cum relata, toate lucrările care se făceau în cadrul Matriţelor erau pe bază de comenzi venite din ţară şi, mai ales, din afară. „Lucram pentru italieni, spanioli, francezi. Am lucrat pentru Colibaşi, când s-a făcut pregătirea noului produs, şi la Supernova, şi la Logan.”, a adăugat acesta. În 1999, Gelu Răcăşanu a ieşit la pensie, însă, după cum spuneam la început, n-a pus punct activităţii sale în acest moment, fiindcă directorul Gheorghe Voinescu l-a chemat la muncă. Astfel că a mai „zăbovit” la Fabrica de Scule şi Matriţe încă şase ani aproape, din 2000 până în 2005.
Gelu Răcăşanu a asistat la procesul care a urmat incidentului cu maşinile ARO în Belgia, carambolul din care au ieşit deformate, care s-a lăsat cu arestarea lui Gheorghe Voinescu, a lui Fane Pescaru, fratele directorului Mihai Pescaru, a unui şofer şi a unui controlor. Aceştia au fost judecaţi în aula facultăţii, unde a venit un procuror militar de la Bucureşti. Şi acum îl are în faţa ochilor pe Gheorghe Voinescu îmbrăcat în haine verzi, din câte îşi aminteşte Gelu Răcăşanu, care, pe atunci, deţinea funcţia de secretar de partid. După „despărţirea” Atelierului de Proiectare de Serviciul Tehnic, căruia îi era subordonat, şi după mutarea lui la Fabrica de Matriţe, s-a înfiinţat o organizaţie de partid separată. În toată această perioadă de şapte ani, de la începutul, până la sfârşitul existenţei organizaţiei de partid în cadrul Matriţelor, funcţia de secretar de partid a deţinut-o Gelu Răcăşanu. Nu se prea ţinea de atribuţii, fiindcă nu se dădea în vânt după organizarea şedinţelor de partid. Foarte amuzat, la distanţă de mai bine de douăzeci de ani, Gelu Răcăşanu îşi aduce aminte şi astăzi că se trezea cu Gheorghe Ganea, un fervent susţinător al comunismului, care, chiar şi după ieşirea la pensie, venea să participe la întrunirile de partid. „Voia să fie tot cu noi la şedinţe. Şi-atunci îi spuneam: „Domnul Ganea, am ţinut-o.” „Cum?”, întreba mirat acesta. „Uite, s-a terminat.”, îl „păcălea” Gelu Răcăşanu, care întocmea „din burtă” procese-verbale ale “dezbaterilor” respective. Asta pentru că nu-i plăcea să facă şedinţe de partid. Revenind la judecata prin care a trecut Gheorghe Voinescu, un moment tragic, după cum l-a descris Gelu Răcăşanu, după două zile de arest, pe la Piteşti, lumea de la Câmpulung a aflat că a fost eliberat. Reabilitarea sa profesională a intervenit după Revoluţia din 1989, ajungând, în 1999, directorul Fabricii de Scule şi Matriţe.
