Ca să poată organiza o acțiune culturală mai consistentă dedicată unei aniversări speciale – împlinirea a cinci secole de la atestarea documentară a comunei Schitu Golești -, primarul Tudorel Vasile Miriță a eliminat din agenda de evenimente ceea ce nu avea priză la public. Nu s-a mai ținut în 2026 „Balul de Paște”, întrucât la ediția anterioară n-a participat lume pe măsura așteptărilor. Însă, datorită împlinirii celor 500 de ani trecuți de la întâiul document care certifica existența localității, șeful Executivului și-a propus o sărbătoare mai apropiată de cea a Sfântului Dumitru, când, după obicei, comuna își serbează ziua. Primarul a lansat anunțul lucrării aflate în pregătiri, care va fi lansată cu această ocazie, la ședința Consiliului Local din 11 mai 2026, când a fost aprobat bugetul acestui an. În 2001, sub semnătura Feliciei Donia Poștoacă, apărea monografia „475 de ani de la prima atestare documentară a comunei Schitu Golești”. Studiul va fi dezvoltat și actualizat, pentru a fi prezentat publicului în cadrul sărbătorii programate a avea loc la toamnă. Strict după „manual”, cele cinci veacuri certificate printr-un document se împlinesc pe 25 iulie, dar, în acea perioadă, manifestările de la comune au concurență din partea Zilelor Câmpulungului, care atrag public din tot Muscelul.
- 25 iulie 1526 – data la care este certificată, printr-un act oficial, existența localității
„O acțiune culturală trebuie s-o punem în valoare în acest an. În 2026, comuna Schitu Golești împlinește 500 de ani de atestare documentară. Eu m-am gândit și deja se lucrează cumva – am avut o mini-monografie făcută în 2001 – s-o actualizăm, o parte din ea este făcută, trebuie să venim cu partea actuală. Să facem un spectacol mai aproape de Sfântul Dumitru, să lansăm și această monografie, care va fi de 500 de pagini sau, poate, mai mult, să vedem cum ne înțelegem.”, este propunerea primarului Tudorel Vasile Miriță de a marca un moment istoric pentru localitatea pe care o conduce de un deceniu.
Pe scena spectacolului aniversar vor urca ansamblurile populare ale comunei și micii artiști care, potrivit edilului, câștigă premii pe bandă rulantă la festivalurile de teatru pentru copii.
Iată în continuare câteva date istorice despre obârșia localității vecine, pe care le extragem din prezentarea comunei pe site-ul Consiliului Județean Argeș. „Denumirea comunei Schitu Golești provine de la schitul de călugări care se afla în perioada Evului Mediu pe moșia Grădiștea de Sus, de lângă Câmpulung, o proprietate a boierilor Golești, care se mărginea la miazănoapte cu proprietatea moșnenilor câmpulungeni.
Moșia Grădiștea de Sus apare pentru prima dată în documentul dat de Radu Voevod la data de 25 iulie 1526, dată ce reprezintă prima atestare documentară a comunei Schitu Golești, al cărei nume compus sugerează faptul că două elemente au avut o importanță mare în individualizarea acestei așezări.
Pentru alegerea numelui de Schitu Golești sunt două variante:
-conform tradiției locale, în vremurile vechi, în masivul păduros al moșiei Grădiștea (pe care se întindea în epoca medievală actualul sat Schitu Golești) se afla un teren mai mic lipsit de pădure, pe care locuitorii l-ar fi numit “Goliștea” și de aici ar fi rămas numele de Golești.
-a doua variantă de proveniență a numelui Golești, mult mai credibilă, ar fi prezența familiei boierilor Golești care dețineau, pe aceste meleaguri, numeroase moșii, printre care și moșia Grădiștea, pe care se întindea mare parte din satul Schitu Golești.
Referitor la numele “schitul”, există numeroase documente datând din secolul al XVII-lea care dovedesc construirea unei biserici pe moșia Goleștilor.
În 1670, episcopul Grigore al Buzăului, fost preot și călugăr la Mănăstirea „Negru Vodă” din Câmpulung, începe construcția bisericii din Schitu Golești, finalizată în 1676, dată la care schitul este închinat mânăstirii de drept metoh. Biserica a funcționat ca schit scurt timp, iar din 1802 a devenit biserică de mir cu hramul “Sfinții Trei Ierarhi”.
Așadar, după cum dovedesc și mărturiile prezentate mai sus, comuna Schitu Golești are o vechime atestată documentar de cinci secole, fiind poziționată într-un spațiu ce deține elemente favorabile dezvoltării așezărilor omenești, atât din punct de vedere natural, istoric, cât și socio-economic.”
Foto: ”Câmpulung-Muscel. Monografie istorică”, autor preot Ioan Răuțescu. Biserica din Schitu Golești, închinată metoh Mănăstirii Câmpulung, în 1676.