Ne-am propus ca, pe parcursul mai multor episoade, să vă amintim cronologia bâlbâielii nepermise într-o zonă cu statut de monument istoric, avându-l ca autor pe afaceristul Răuţoiu, pierdut sub o pălărie prea largă pentru el: amenajarea Pieţei Primăriei. Motivul pentru care ne aplecăm acestui subiect îl constituie perioada de garanţie, care expiră în primăvara anului următor, timp în care executantul ar trebuit să reia de la zero lucrarea compromisă. Însă Răuţoiu refuză, având impresia că n-are nimeni ce să-i facă.
În 2018, fostul primar Liviu Ţâroiu se încăpăţâna s-o aşeze pe capul unui debutant în materie de intervenţii într-un sit istoric, deşi tocmai dusese la bun sfârşit o colaborare reuşită cu omul de afaceri piteştean Cătălin Spătaru care, prin firma sa, General Trust Argeş SRL, pusese la punct tronsonul cuprins între Bărăţie şi Vila Iorgulescu, din intersecţia de la „Dinicu Golescu”. Ţâroiu l-a preferat, însă, pe unul cu „caş la gură” în materia punerii în valoare a unei zone pretenţioase, chit că el o numea, ciobăneşte, „o lucrare la talpă”. Nu era deloc aşa, pentru că Piaţa Primăriei trebuia să aibă şi multă verdeaţă ornamentală, şi o fântână arteziană spectaculoasă, şi, evident, farmecul obligatoriu de centru istoric, pierdut prin investiţia eşuată de familia Răuţoiu.
Constructorul a făcut harcea-parcea o zonă protejată de lege, beneficiind de toleranţa autorităţilor locale din intervalul 2016-2020, care i-au acceptat toate pretenţiile: timp în plus, bani în plus, lucrări şi dotări în minus. Ce-a oferit la schimb: o spoială care n-a putut fi recepţionată decât din a treia încercare, sub presiunea epuizării şi a ultimei posibilităţi legale de a prelua lucrarea de la constructor. La doi ani de la recepţia din primăvara lui 2021, „frontul de lucru” arăta a „front de război”: dale din compozitul chinezesc, care a înlocuit granitul cu care trebuia să fie pavată Piaţa Primăriei, dezlipite; banda LED, care înconjoară postamentul din jurul spaţiilor verzi, ruptă; băncile – înlocuite între timp – erau slăbite şi se clătinau; fântânile arteziene dinspre „blocul rechinilor” erau devastate, fiind desprinse plăcile care le „îmbrăcau”; iarbă crescută printre pavelele strâmbe; pavajul mobil, care saltă şi coboară în funcţie de mişcările celui care îi testează „maleabilitatea”; rugină pe porţiunea metalică a scărilor; plăci sărite, sparte, crăpate, găurite cam peste tot. „Bomboana pe colivă”: fântâna arteziană, care de la jerbe de rugină a trecut la ţâşnitori de cişmea, până când n-a mai funcţionat deloc. Să tot fie doi ani de când nu mai răcoreşte aerul încins al verilor muscelene.
- Trei concurenţi la licitaţie
Dar haideţi s-o luăm cu începutul. Licitaţia din primăvara anului 2018, pornită de la valoarea de 6.561.728,98 lei, a trezit interesul a trei agenţi economici, And Secom Intexim, din Câmpulung, Florimar Construct Total, din Piteşti, şi Group Concif, din Stoeneşti, în asociere cu Ratelen Construct, din Cetăţeni. Câştigătoarea contractului: firma Group Concif, a cărei ofertă s-a cifrat la 6.430.494,40 lei. La final, preţul a crescut enorm, cine ştie la cât o fi ajuns valoarea reală, dacă ne gândim că Primăria a pus la dispoziţie şi compozitul din Parcul “Kretzulescu”. Era al doilea succes notabil pentru Răuţoiu, după podul de la Apa Sărată, altă lucrare de pomină, cu care constructorul s-a făcut, pur şi simplu, de râs prin întârzierea cu care a livrat un rezultat chinuit.
Modernizările cuprindeau o suprafaţă de aproximativ 1.400 de metri pătraţi şi constau, pe de o parte, în amenajare de alei şi platforme, iar, de pe altă parte, în dotare cu mobilier urban şi amenajare peisagistică. Concret, firmele executante trebuiau să refacă spaţiile pietonale şi trotuarele din tronsonul care făcea obiectul contractului, parcarea din faţa Primăriei şi pe cea de pe strada Nae Leonard, de pe laterala paralelă cu Big&Small. În a doua parte a lucrării, se înlocuia mobilierul urban, adică stâlpii de iluminat, şi se adăugau unii noi, bănci, jardiniere şi coşuri de gunoi. În plus, trebuiau aranjate spaţiile verzi, cu arbuşti, arbori şi gazon, şi realizate instalaţiile sanitare şi electrice ale fântânii arteziene care urma să schimbe aspectul Pieţei Primăriei, precum şi cele aferente iluminatului public al zonei vizate de proiect.
Proiectul prevedea şi un iluminat peisagistic. De asemenea, se executau rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi în dreptul blocurilor de locuinţe, se remodelau scările de acces pe alei, reabilitarea lor cuprinzând montarea de balustrade noi cu iluminat cu led în mână curentă, şi se înlocuia bordura veche şi spartă cu bordură din granit. Investiţia asigura în zona descrisă 60 de locuri de parcare. Proiectul mai conţinea o fântână arteziană la nivelul dalajului şi o toaletă – sau două – automatizată cu auto-curăţare.
- Proiectul prevedea numai piatră naturală
Autorii D.A.L.I. au propus Primăriei Câmpulung să folosească pavele din granit, de diferite forme şi culori, pentru spaţiile pietonale din Piaţa Primăriei, parcul din faţa Judecătoriei, accesul către Muzeul Municipal, aleile de la blocurile A2 – A10 şi complexul comercial Big&Small, la fel, pe trotuarele de pe Negru Vodă, până la Policlinică.
Potrivit proiectanţilor, urmau să fie refăcute cu un strat de 10 centimetri de finisaj cu piatră naturală, granit, travertin, marmură, etc. „platforma din piaţa din jurul Primăriei, până în faţa Muzeului Municipal, realizată din dale din beton sclivisit (mozaicat) şi mozaic din gresii+marmură+granit colorate (în faţa intrării în Muzeu); aleile pietonale din faţa blocului de locuinţe A2 din piaţă, din faţa blocului de locuinţe A10 de pe strada Nae Leonard şi aleile din faţa magazinului Big&Small, din intersecţia străzilor Nae Leonard şi Negru Vodă, realizate din dale din beton sclivisit (inclusiv treptele de acces); platforma de acces din faţa Judecătoriei, realizată din dale din beton sclivisit (mozaicat); trotuarele aferente părţii de carosabil a străzii Negru Vodă, începând cu intersecţia străzilor Nae Leonard/Negru Vodă şi până la intersecţia străzilor Negru Vodă/Poenaru Bordea, realizate dintr-un strat de asfalt de 4-5 cm.” De asemenea, bordura, în toată zona proiectului, trebuia înlocuită cu granit.
În locul „Icarului” din inox, dat în folosinţă în anul 1982, căruia primarul Liviu Ţâroiu i-a găsit ca amplasament lacul din Parcul „Kretzulescu”, împreună cu fântâna arteziană, urma să fie montată o fântâna arteziană la nivelul platformei amenajate. Autorii proiectului au insistat pentru placarea zonei cu dale din piatră naturală.
Proiectul prevedea că „se vor realiza pante de scurgere a apelor pluviale către gurile de colectare existente, iar, acolo unde este cazul, se vor monta guri de colectare suplimentare.” Prin urmare, după modernizarea Pieţei Primăriei, nu trebuia să mai vedem să mai vedem apa băltind.
Ce a însemnat finalul? O lipsă de respect pentru moştenirea trecutului. „Cel mai bine conservat oraş din Ţara Românească”, reputaţia Câmpulungului înainte să intre Răuţoiu cu bocancii în ea, s-a ales cu „inima” acoperită cu betoane şi o piatră chinezească ordinară, care a mai fost şi montată în bătaie de joc. S-a pus acea piatră de proastă calitate achiziţionată de Grup Corint, firma din Alba Iulia, cu intenţia de a o folosi în proiectul iniţial de reabilitare urbană, pe care Liviu Ţâroiu le-a plătit-o ardelenilor, ca să-i vadă plecaţi din Câmpulung. În urmă cu zece ani, câţi se fac de la ruperea înţelegerii cu ţeparii de la Alba Iulia, s-a vehiculat un preţ de un milion de euro, pe care primarul interimar – la acel moment – Ţâroiu l-ar fi achitat, punând astfel capăt unei presiuni din partea firmei, care a semnat procesele-verbale de predare-primire a fronturilor de lucru distruse, abia după ce a încasat banii pe piatra compozită „made in China”. Vom continua subiectul.
