După 41 de ani de la inaugurarea investiţiei de anvergură dintre 1979-1984, care a completat Mausoleul Mateiaş cu scările şi basorelieful monumental, spaţiul expoziţional de istorie militară şi o terasă de paradă folosită astăzi ca parcare, ansamblul şi-a înnoit radical muzeul, pe durata a trei ani de amenajări puse în operă cu ajutorul unor profesionişti în arhitectură. După transformarea radicală, care a împrospătat şi modernizat o imagine neschimbată din 1984, putem spune că această facilitate destinată publicului are potenţialul de a sta în rând cu orice spaţiu muzeal civilizat din ţara noastră. Şi în anii ’80, realizarea de la acel moment era considerată în topul expoziţiilor vremii, reputaţie actualizată prin eforturile prezentului, care au făcut de nerecunoscut un loc prin care s-au perindat atâtea generaţii de copii, tineri şi vizitatori adulţi pasionaţi de istorie.
Evenimentul de inaugurare a noului muzeu – îi putem spune, datorită aerului proaspăt şi modern, care te duce cu gândul la o expoziţie care se respectă cu adevărat, din ţară, chiar din străinătate – i-a pus în valoare şi calităţile muzeografului Costin Peligrad, responsabil de această secţie a Muzeului Municipal Câmpulung. Acesta şi-a primit oaspeţii, colegi muzeografi şi chiar directori de muzee din Argeş şi din afara judeţului nostru, ca un amfitrion pregătit din toate punctele de vedere. Ceea ce s-a întâmplat astăzi, 29 iulie 2025, la Mausoleul Mateiaş, parcă a mai atenuat gustul amar cauzat de nivelul de incultură al oraşului, „detectabil” oriunde întorci privirea. Câmpulungul are un loc care îi onorează moştenirea istorică şi culturală, pe care vă invităm să-l vizitaţi.
- Expoziţia de bază, care ar fi trebuit să se schimbe o dată la zece ani, la Câmpulung, s-a schimbat după mai bine de 40 de ani
Gazda evenimentului, managerul Alexandru Oprea, a punctat, în mesajul de deschidere, evenimentul de acum 41 de ani, care a beneficiat de o continuare obligatorie pentru administratorii interesaţi să atragă pe mai departe vizitatori.
„În 1984, a fost inaugurat ansamblul monumental Mateiaş, conţinând şi două săli de expoziţie de istorie militară. A doua sală a fost terminată puţin mai târziu, din cauza lipsei fondurilor. În 1984, expoziţia de bază a Mausoleului Eroilor de la Mateiaş era vârful tehnologiei şi sistemelor de expunere ale acelei perioade. S-au investit şi foarte mulţi bani, dar s-au folosit şi cei mai buni specialişti în domeniul designului expoziţional. În 2025, după atâţia ani, s-au schimbat foarte multe lucruri în domeniul tehnologiei expoziţionale, al modului de adresare a expoziţiei către public, al punerii în valoare a obiectelor faţă de un public care suferă destul de mult, mai ales cel tânăr, de deficit de atenţie, din ce în ce mai mult. Tocmai de aceea, Primăria şi Consiliul Local Câmpulung au înţeles aceste nevoi. O expoziţie de bază, în muzeologia modernă, se schimbă o dată la zece ani. Aici, nu s-a schimbat de 40 de ani. Au înţeles necesitatea, cu atât mai mult cu cât Mausoleul Eroilor de la Mateiaş este cel mai mare monument comemorativ de pe această parte a Carpaţilor.”, a afirmat managerul Alexandru Oprea.
Ca membru al Consiliului de Administraţie al Muzeului Câmpulung, din partea Consiliului Local, instituţia finanţatoare a investiţiei proaspăt inaugurate, Alexandru Hagi s-a adresat publicului cu un mesaj simplu: menţinerea în atenţia publicului, căruia îi este destinat acest serviciu cultural, a complexului arhitectural de la Mateiaş şi, în special, a semnificaţiei sale. „Mă bucur extraordinar de tare că trăim această zi, după trei ani, este foarte bine că avem această expoziţie nouă. Este foarte interesant că, aşa cum am vizitat Mausoleul Mateiaş în clasele primare, aşa l-am avut până astăzi, când îl putem vedea altfel. Şi este important că ne putem adresa tinerilor şi generaţiilor viitoare, ca să nu uite sacrificiul – căci, până la urmă, aceasta este esenţa obiectivului muzeal – eroilor de pe aceste plaiuri, pentru întregirea neamului.”, a precizat acesta.
Administraţia locală a fost reprezentată la evenimentul notabil pentru comunitate de consilierii Alexandru Hagi, Alex Blidaru, Robert Avram şi colegul propulsat în funcţia de şef al Pieţelor, Cosmin Gheorghe.
- Soluţia de reamenajare, generată de un concurs de idei, coordonat de arhitectul Mihaela Bălan Lazăr
În 2018, Muzeul Câmpulung a organizat o tabără de arhitectură, având ca temă re-designul expoziţional propus la Mausoleul Mateiaş. Din concursul de idei, coordonat de profesorul arhitect Mihaela Bălan Lazăr, care a implicat patru echipe, a rezultat o parte din soluţia aplicată în procesul de amenajare.
„Primele încercări au fost făcute în 2018. Din soluţiile inventive, dat fiind faptul că studenţii din acea perioadă erau din ani mari şi aveau o viziune proprie, s-au păstrat anumite elemente propuse, s-a lucrat în continuare cu o echipă formată şi din studenţi, dar şi din profesionişti. Mulţumesc colegilor care s-au implicat, am ajuns şi la momentul în care îl vedem făcut. Ideea de la care a pornit conceptul a fost ca intervenţia să nu afecteze clădirea în sine, să fie minimală, ca atare, s-au păstrat foarte multe lucruri, pentru că noi am considerat că sala şi clădirea în sine reprezintă o piesă de muzeu. Intervenţia a fost gândită în aşa fel încât să pună în valoare povestea din spatele muzeului. O dată, povestea oamenilor, a comunităţii care a construit această parte, dar şi a eroilor a căror amintire se păstrează aici. O să descoperiţi o poveste coerentă, cu mici puncte, în care sunt câteva elemente-surpriză, care aduc amenajarea mai aproape de zilele contemporane. S-a păstrat diorama ca o veritabilă piesă de muzeu, n-am vrut să intervenim asupra ei, pentru că am considerat-o elementul important, care dă viaţă acestui loc. Mulţumim Muzeului şi echipei care a avut încredere să ne dea pe mână spaţiul.”, a afirmat arhitectul Mihaela Bălan Lazăr.
- Costin Peligrad: „Ce-au construit ei în urmă cu 40 de ani, din păcate, noi, astăzi, ne chinuim să întreţinem”
În interiorul spaţiului proaspăt inaugurat, muzeograful Costin Peligrad a prezentat istoria tulburătoare din spatele frumosului edificiu, monument istoric de importanţă naţională clasa A, ridicat între 1928-1935, din iniţiativa Societăţii „Cultul Eroilor”, filiala Muscel, patronată de Regina Maria, din partea căreia au fost asiguraţi o parte din banii necesari construcţiei mausoleului. „După cutremurul din 1977, Mausoleul Mateiaş se afla într-o stare avansată de degradare, chiar exista pericolul prăbuşirii lui şi cei de la conducerea judeţului Argeş au luat decizia să-l consolideze, să-l restaureze şi să construiască toată partea inferioară. Ce-au construit ei în urmă cu 40 de ani, din păcate, noi, astăzi, ne chinuim să întreţinem.”, a explicat Costin Peligrad cum a apărut spaţiul „suplimentar” mausoleului care, la începuturile sale, a însemnat turnul, capela şi osuarul care adăposteşte osemintele a 416 eroi români neidentificaţi, căzuţi pe aceste meleaguri, în toamna anului 1916.
În expoziţia militară de bază sunt prezentate uniformele Armatei Române, tehnica de luptă folosită de ostaşii români în Primul Război Mondial, fotografii, documente, medalii etc. Expozeul său a pus accent pe luptele din zona Muntelui Mateiaş, unul dintre eroii musceleni, maiorul Ion Mihalache, drapelele de luptă ale regimentelor care au luptat în bătălia de la Mateiaş, „camera soldatului”, din spatele tranşeelor, organizată de cei de la muzeu.
Ultima oprire a fost în spaţiul dioramei, păstrate ca acum 33 de ani, unde s-a „lucrat” doar la simularea luptei – intitulate „Un atac pe timp de noapte” – prin folosirea mai multor lumini. „E punctul de atracţie al monumentului, avem grupuri care vin special pentru simularea de luptă. Este una dintre cele mai mari diorame din ţara noastră, realizată în 1992 de specialişti de la Muzeul Militar din Bucureşti, regizori, pedagogi muzeali. Această sală a fost gândită special pentru elevi de clasa a IV-a, principalii noştri vizitatori, pentru că ei încep să studieze Istoria Românilor. Partea interesantă este peisajul pe care îl vedeţi în scenă: este chiar peisajul din spatele mausoleului. A fost ales deoarece Armata Germană, în Primul Război Mondial, ne-a atacat dinspre Transilvania. Nemţii veneau pe şoseaua naţională care leagă oraşul Braşov de oraşul Câmpulung. Muntele din prim-plan este Mateiaş. Numele lui a fost preluat în denumirea mausoleului, deoarece în Primul Război Mondial a fost principalul punct al apărării române din această zonă. Timp de 45 de zile, trupele germane n-au putut să treacă de Muntele Mateiaş.”, a continuat prezentarea lui Costin Peligrad.
- Valer Rus: „Acest monument dedicat sacrificiului Armatei Române din Primul Război Mondial nu poate fi decât cel mai potrivit loc pentru a spune din nou „Deşteaptă-te, române!”
29 iulie 2025, dublu eveniment în cadrul Muzeului Câmpulung care, odată cu inaugurarea noii expoziţii, a marcat şi Ziua Imnului Naţional, avându-l ca invitat pe Valer Rus, directorul Muzeului Imnului Naţional.
„În numele colegilor din reţeaua naţională din România – sunt membru în Consiliul Director al acestei organizaţii extrem de importante pentru muzeistica naţională -, doresc să transmit salutul preşedintelui nostru, Ciprian Anghel Ştefan, directorul Complexului Naţional Muzeal Astra din Sibiu. Pentru noi, ca profesionişti ai muzeelor, fiecare deschidere, redeschidere sau reamenajare de expoziţie este un moment de sărbătoare. Îi felicităm încă o dată pe colegii noştri de la Câmpulung Muscel pentru această reuşită. Mărturisesc că am intrat puţin înainte să înceapă această deschidere şi pot să confirm că ceea ce veţi vedea în minutele următoare este foarte convingător pentru ce înseamnă celebrarea unui act de eroism făcut de soldaţii Armatei Române.”, a amplificat Valer Rus interesul publicului pentru vizionarea expoziţiei precedate de un mic moment festiv.
Revenind la tema pe care şi-a propus s-o alăture evenimentului zilei, la nivel local, Valer Rus a transmis câteva cuvinte despre ziua de 29 iulie, motivul prezenţei sale la Câmpulung. „Braşovul este legat de Câmpulung prin foarte multe şi vechi legături. Muzeul nostru a avut legături strânse cu Muzeul Municipal Câmpulung, am avut şi o expoziţie dedicată Imnului Naţional, am avut la Câmpulung câteva dintre cele mai valoroase piese deţinute de muzeul nostru legate de Andrei Mureşanu. Versurile poeziei „Un răsunet” au fost publicate în luna iunie a anului 1848. Dar ziua de 29 iulie este legată de faptul că acest cântec născut în Transilvania a fost cântat la Râmnicu Vâlcea, în Parcul „Zăvoi”. Legătura care s-a făcut într-un interval de timp scurt între românii de dincolo şi de dincoace de Carpaţi este motivul pentru care astăzi celebrăm Ziua Imnului Naţional. Într-o zi a Imnului Naţional este corect să-i salutăm şi pe românii din afara Transilvaniei. „Deşteaptă-te, române!” nu este doar al Braşovului. „Deşteaptă-te, române!” este al întregii ţări. Este şi al Câmpulungului Muscel. Acest monument dedicat sacrificiului Armatei Române din Primul Război Mondial nu poate fi decât cel mai potrivit loc pentru a spune din nou „Deşteaptă-te, române!”, au fost gândurile invitatului Câmpulungului pentru musceleni.
Magda BĂNCESCU