7.1 C
Campulung Muscel
07/11/2025

Din 2025, rucărenii vor sărbători „ziua de naştere” a comunei: 19 noiembrie 1377. „Ruffa Arbor” – „Copacul Roşu”, primul nume al Rucărului, a fost între primele trei sate ale judeţului Muscel atestate documentar

Rucărenii vor sărbători, începând din acest an, adevărata Zi a Comunei, care, în prezent, este asociată sărbătorii Expopastoralis, organizată în luna septembrie. Însă ziua de „naştere” a localităţii este 19 noiembrie 1377, care va fi marcată cumva chiar de luna viitoare. În acest sens, a fost adoptată o hotărâre a Consiliului Local, la iniţiativa alesului USR Gabriel Idor, care a propus nu numai instituirea acestei aniversări, ci şi permanentizarea ei, pentru a intra în tradiţia Rucărului. Dacă prima ediţie va fi una „experimentală”, lipsită de finanţare de la bugetul local, datorită caracterului neprevăzut al manifestării aprobate cu o lună şi o săptămână înainte de desfăşurarea ei, în schimb, este de dorit ca, în 2027, când se vor împlini 650 de ani, să aibă loc un eveniment de anvergură găzduit de noul Cămin Cultural. Dacă va fi gata până atunci.

  • Numele Rucărului, „Ruffa Arbor”, provenea de la pădurile de fag cu frunze arămii

Propunerea consilierului local Gabriel Idor, de a marca onorant data de 19 noiembrie, a îmbrăcat forma unui proiect de hotărâre la şedinţa Consiliului Local din 7 octombrie 2025. Motivaţia acestuia are la bază argumentul istoric: prima atestare documentară a Rucărului, la data de 19 noiembrie 1377, când regele Ungariei ar fi dorit să mute vama de la Rucăr la Bran.

„Comuna Rucăr – scria profesorul Gheorghe Pârnuţă – a fost cunoscută sub numele „Ruffa Arbor” (în limba latină), „Copacul Roşu”, la acea dată aşezarea fiind plină de păduri de fag cu frunze arămii. Sub aceeaşi denumire apare în limba germană, în forma „Rothbaum” sau „Rothbom” („Copacul” sau „Pomul roşu).”

„Este data la care a fost atestat şi Castelul Bran în privilegiul dat de Ludovic de Anjou (n.r. Ludovic I al Ungariei), care le dă voie saşilor din Braşov să construiască Castelul Bran şi, în cazul în care cuceresc trecătoarea până la Rucăr, mută vama de la Rucăr, Ruffa Arbor, cum i se spunea pe vremea aceea, la Bran, la noul castel. M-am gândit, mai ales că avem o istorie, care se întinde pe foarte mulţi ani, că normal ar fi ca, începând din acest an, să celebrăm, în limita posibilităţilor, această dată.”, a fost pledoaria iniţiatorului Gabriel Idor pentru includerea acestei aniversări în calendarul cultural al localităţii.

Mai ales că este cea mai importantă dată, cu care începe, practic, istoria localităţii, despre care profesorul universitar doctor Ion Popescu Argeşel consemna că se regăseşte între primele trei sate atestate documentar încă din secolul al XIV-lea în judeţul Muscel: Bădeşti – 1351, Rucăr – 1377 şi Călineşti – 1388.

Prin votul acordat în unanimitate în această lună, a fost aprobată „instituirea, începând cu anul 2025, a manifestării culturale anuale intitulată „Rucăr – Ruffa Arbor prin istorie”, dedicată comemorării primei atestări documentare a comunei Rucăr, 19 noiembrie 1377.” Evenimentul – prevede hotărârea Consiliului Local – se va desfăşura anual în jurul acestei date, prin manifestări culturale, educative şi ştiinţifice, simpozioane, expoziţii, activităţi cu elevii etc. „În anul 2025, evenimentul se va desfăşura fără a implica financiar bugetul local, urmând ca, la ediţiile viitoare, Consiliul Local Rucăr să poată analiza şi aproba, în limita posibilităţilor bugetare, alocarea unor sume, în special, după darea în folosinţă a Căminului Cultural. Manifestările se vor organiza sub coordonarea Primăriei şi a Consiliului Local, în colaborare cu profesorul de istorie Tudor Vlad şi cu instituţiile de învăţământ şi cultură din comună.”, spicuim din norma locală proaspăt adoptată.

„Este bine că marcăm cumva acest eveniment de ziua de „naştere” a comunei Rucăr, 648 de ani în acest an. Peste doi ani vor fi 650. Poate, atunci, reuşim să facem o manifestaţie în Căminul Cultural. Să sperăm. Dacă nu, în altă parte, dar să fie un eveniment care să marcheze 650 de ani de la atestarea documentară a comunei Rucăr.”, a punctat consilierul Genel Lupu, căruia i-a aparţinut singura intervenţie serioasă la acest punct al ordinii de zi, în afara celei a iniţiatorului.

Gabriel Idor a obţinut de la Arhivele Naţionale o copie, la înaltă rezoluţie, a „actului de naştere” al Rucărului, pe care şi-l doreşte tipărit în format mare, pentru a fi expus în sala de şedinţe a Consiliului Local.

Aşadar, pe 19 noiembrie 2025, va fi o ediţie pilot a unei manifestări cu aspiraţii de a prinde „rădăcini” pe agenda de evenimente a localităţii, care va oferi şi altceva, în afara serbării anuale axate pe distracţia locuitorilor. Va fi o acţiune dedicată celor pasionaţi de trecutul Muscelului, de cultură, artă etnografică, istorie, domeniile care pun cu adevărat în valoare o comunitate. Mai ales una cu vechimea Rucărului.

Foto: Rucăreni şi rucărence în lucrările „Portul popular din Muscel”, autor Florea Bobu Florescu, 1957, şi „Arta populară din zonele Argeş şi Muscel”, autori Florea Bobu Florescu, Paul Stahl şi Paul Petrescu, 1967

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!