Într-o zi cu ploaie şi ceaţă, un grup de voluntari, cu îndrumarea Formaţiei Salvamont Argeş, a intervenit pe teren pentru refacerea marcajelor pe un segment de traseu turistic din zona Pietricica. Acţiunea a vizat porţiunea dintre Cabana Pietricica şi Poiana Pietricica, cu plecare de la Cabana Brusturet, comuna Dâmbovicioara. Iniţiativa a fost sprijinită de turişti veniţi prin Agenţia Andyada N&D Tour din Slatina, Raluca Busioc de la Centrul de Informare Turistică Dâmbovicioara şi organizată de Alin Grigore, ghid montan şi salvamontist în cadrul Formaţiei Salvamont Câmpulung.
- Traseul este unul plăcut de parcurs, practicabil în numai trei ore
Marcarea traseelor este o activitate importantă pentru siguranţa turiştilor. În condiţii meteo dificile, mai ales în sezonul rece sau în situaţii de vizibilitate redusă, indicatoarele şi semnele de pe stânci şi copaci pot face diferenţa între orientare corectă şi rătăcire. În cazul acestui segment, marcajele erau fie şterse, fie greu de observat. Grupul de voluntari a parcurs traseul, pe ploaie, cu rucsacuri şi vopsea, pentru a reface semnele turistice pe tot parcursul rutei.
Potrivit şefului Salvamont Argeş, Ion Sănduloiu, acţiunea a fost una binevenită, explicând un caz concret în care lipsa marcajelor putea duce la o situaţie de risc: „Sincer să fiu, chiar era nevoie pentru că eu am avut o situaţie iarna trecută. Efectiv am ghidat pe cineva, prin telefon, care cobora din creasta muntelui. L-a prins noaptea şi mi-a spus unde este şi i-am explicat eu cum să meargă, la fiecare 10 minute. Iarna, oricum, problema este diferită faţă de vară. Indiferent cât ar fi marcajele de bine făcute – de aceea noi declarăm traseele închise, pentru că poate să fie zăpadă viscolită şi să acopere câţiva kilometri – nu te mai descurci.”, a punctat Ion Sănduloiu.
Traseul Cabana Pietricica-Poiana Pietricica este mai puţin expus riscurilor faţă de alte porţiuni din masivul Piatra Craiului, cum ar fi Grohotişul sau zona stâncoasă a crestei principale. Acesta poate fi parcurs în siguranţă, iar marcajele refăcute ajută la menţinerea traseului accesibil şi vizibil pentru cei care aleg să-l urmeze. „Traseul este unul uşor de parcurs, chiar recomand. Pe jos, de la Cabana Brusturet, până sus în creastă se fac aproximativ trei ore. Acolo începe creasta Pietrei Craiului. În maximum trei ore se ajunge. Mie mi se pare foarte frumoasă partea aceea pentru că atunci când ajungi chiar în creastă, zona aceea este împădurită, este mult mai pitorească. Este bine să fie văzute toate locurile, oamenii trebuie să meargă, să facă mişcare şi în natură.”, a adăugat Ion Sănduloiu.
Toate traseele montane sunt în prezent deschise şi pot fi parcurse de turişti, însă condiţiile pot varia în funcţie de altitudine. În Munţii Făgăraş a nins de curând, dar în masivele Piatra Craiului şi Iezer, temperaturile mai ridicate au făcut ca stratul de zăpadă să nu se aşeze. Chiar şi atunci când apar episoade de vreme severă, în aceste zone precipitaţiile se manifestă sub formă de ploaie, nu de ninsoare.
- Recomandări ale Salvamont Argeş pentru turiştii care vor să se aventureze pe un traseu montan
Pe lângă eforturile de remarcare a traseelor, Salvamont Argeş subliniază importanţa unei pregătiri adecvate pentru oricine intenţionează să pornească într-o drumeţie montană. Ion Sănduloiu, şeful Salvamont Argeş, atrage atenţia asupra unor reguli simple, dar care pot face diferenţa dintre o tură reuşită şi un accident.
„În primul rând, şi mai ales în Piatra Craiului, turiştii trebuie să poarte bocanci. Bocancul este cel care previne luxaţiile de gleznă, care este, poate, cea mai frecventă cauză de accident. Te fereşte şi de muşcătura de viperă, care nu trebuie neglijată. Nu trebuie făcută nici o psihoză din asta, dar una este dacă ai glezna goală, şi alta este dacă ai un bocanc care protejează piciorul. Poţi trece pe lângă o viperă care încearcă să te muşte şi tu habar să nu ai. Mie mi se pare foarte important bocancul, în primul rând, datorită celor două motive.”, a explicat acesta.
În rucsac, fiecare turist trebuie să aibă o pelerină de ploaie, apă şi hrană adecvată. Lipsa surselor de apă din masivul Piatra Craiului este o realitate cunoscută de salvatori. Din cauza structurii calcaroase, nu există izvoare accesibile pe trasee, aşa cum se întâmplă în Munţii Iezer, de exemplu. „În Piatra Craiului este obligatoriu să ai minim 2-3 litri de apă, pentru că nu găseşti apă!”, a adăugat Ion Sănduloiu.
În privinţa hranei, şeful Salvamont Argeş face distincţia clară între alimentele grele şi cele utile în efort. „Există o legendă cu pâinea cu slănină şi ceapă. Exclus! Slănina, ca să poată fi metabolizată, are nevoie de 5-6 ore. Nouă ne dispare senzaţia de foame, pentru că avem ceva în stomac, dar până când ajunge să fie metabolizată, să fie transformată în glucoză, trec ore bune. Pe când, dacă avem dulciuri sau proteine, moleculele lor sunt desfăcute numaidecât şi este clar că avem energie. Trebuie să avem alimente care să fie uşor de metabolizat!”.
Un alt element obligatoriu este lanterna. Nu telefonul, ci o lanternă dedicată. „Avem foarte multe situaţii când trebuie să recuperăm turişti pentru simplul fapt că au crezut că nu-i prinde noaptea. Iarăşi, dau un exemplu că în Piatra Craiului poţi să mori foarte uşor dacă nu vezi pe unde mergi. Iezerul este mai „bând” cu omul, în general. Are şi el povârnişurile lui, dar în Piatra Craiului poţi să mori imediat. Dacă nu ai lumină, te poţi rătăci foarte uşor, de aceea trebuie lanternă, nu telefon!”, a explicat Ion Sănduloiu.
Telefonul trebuie menţinut încărcat pentru cazuri de urgenţă, nu folosit ca sursă de lumină sau pentru orientare. „Telefonul trebuie păstrat încărcat pentru că atunci când apare o situaţie de urgenţă să poată fi trimise informaţii echipelor Salvamont. Dacă sunt probleme şi nu mai este baterie la telefon, este foarte complicat, mai ales dacă persoana este rănită!”, a mai punctat acesta.
Comunicarea eficientă cu turistul rătăcit este importantă pentru localizarea lui rapidă. „La rătăciri trebuie să poți vorbi cu persoana, să o întrebi ce a văzut, care sunt punctele de reper, ca tu să recunoști traseul din ceea ce își amintește el. Apropierea este la fel de importantă. Când te apropii de zonă, suni din nou persoana respectivă și o întrebi dacă aude semnalele tale, fluierăturile și altele asemenea, pentru a identifica dacă se află în zona de care te-ai apropiat. Sunt anumite situații unde chiar îți trebuie baterie la telefon.”.
Pentru a preîntâmpina astfel de probleme, o recomandare simplă este ca telefonul să fie oprit până la nevoie. „Cel mai bine ar fi ca telefonul să fie închis până când avem nevoie de el, pentru că dacă este în zonă fără semnal, căutând semnal consumă mult mai multă energie decât dacă este în zonă de acoperire.”.
Lista minimă de echipamente pentru orice drumeție include: încălțăminte corespunzătoare (bocanci), haine de protecție (geacă cu membrană care să apere de vânt), rucsac, apă, batoane proteice, lanternă, telefon cu baterie încărcată și, în plus, o căciulă și o pereche de mănuși.
„Vă spun sincer, eu merg pe munte de-o viață întreagă. Am în permanență căciulă și mănuși, pentru că de multe ori poate să fie vântul atât de puternic încât îți îngheață mâinile. Sau este frig, chiar dacă folosești gluga de la geacă. Mulți neglijează acest aspect, dar eu prefer să am la mine mănuși și căciulă. Nici acestea nu strică, dar ceea ce am spus mai înainte sunt lucruri de bază, absolut necesare.”, a încheiat Ion Sănduloiu.
Sursa foto: Alin Grigore
R.A.ŞTEFAN