Documentaţia pentru investiţia în piste de biciclete, care permite îmbunătăţirea condiţiei de circulaţie rutieră şi pietonală pe 16 străzi centrale, va fi pregătită până la primăvară, pentru a fi înaintată forului finanţator. Conceptul de „mobilitate urbană” – titulatura viitorului proiect – ia în calcul tot ce se poate realiza pe traseul propus a servi deplasării cu bicicleta: străzi lărgite şi reabilitate, suprafeţe pietonale construite sau extinse, staţii de transport public şi sisteme inteligente de bilete, staţii bike-sharing şi multe alte dotări, care sunt detaliate în acest articol.
- „La intersecţia străzilor 1 Mai şi Fraţii Goleşti, în spaţiul dedicat Pieţei angro de legume şi fructe, se va propune realizarea unui parc fotovoltaic”
Proiectul propus de Primăria Câmpulung urmăreşte realizarea unor investiţii care se încadrează în sintagma „mobilitate urbană”. Esenţa lui constă în crearea sau construirea – acolo unde nu există -, respectiv extinderea şi modernizarea – acolo unde există – a următoarelor facilităţi legate de transportul ecologic: traseele de transport public electric, prin amplasarea de staţii de autobuz, în cazul municipiului nostru existând intenţia de dotare cu patru autobuze şi opt microbuze electrice, achiziţionate cu fonduri europene; sistemele de bilete integrate pentru călători („e-bilete” sau „e-ticketing”); piste ori trasee pentru biciclete; sisteme de închiriere de biciclete (sisteme de tip „bike-sharing”, „bike rental”); zone şi trasee pietonale.
Proiectul mai propune: configurarea, respectiv reabilitarea infrastructurii rutiere utilizate prioritar de transportul public de călători; lărgirea, respectiv modernizarea străzilor din zona urbană funcţională numai în măsura în care astfel de investiţii sunt necesare pentru a asigura funcţionalitatea proiectului de mobilitate urbană, precum şi intervenţii asupra sistemului de iluminat public aferent traseului reabilitat; dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv infrastructură de producere de energie din surse regenerabile.
„Se va realiza o reţea de trasee utilitare pentru biciclete, ce va permite utilizarea bicicletei ca mijloc de deplasare cotidiană, prin conectarea destinaţiilor cu scopuri funcţionale, şi va permite şi traficul pietonal. Pe traseul indicat de beneficiar – Primăria Câmpulung -, strada Lascăr Catargiu – strada Fraţii Goleşti, în funcţie de lăţimea permisă, se vor amplasa staţii de autobuz inteligente şi mobilier urban inovativ. Totodată, la intersecţia străzilor 1 Mai şi Fraţii Goleşti, în spaţiul dedicat Pieţei angro de legume şi fructe, se va propune realizarea unui parc fotovoltaic, printr-o soluţie inovatoare şi eficientă pentru protejarea autoturismelor şi generarea de energie electrică verde.”, redăm câteva recomandări aşa cum au fost cuprinse de arhitectul şef Mădălina Zăgărin în cuprinsul Notei Conceptuale.
- 7 kilometri de străzi din centru vor intra în şantier, în scenariul optimist al admiterii proiectului la finanţare
Cum se deplasează câmpulungenii pe teritoriul municipiului? 81% dintre deplasări se realizează cu mijloace de transport motorizate, iar 19% sunt nemotorizate. Dintre acestea din urmă, 85% se realizează pietonal, iar modesta diferenţă, cu bicicleta. Astfel a rezultat în urma anchetelor efectuate în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. „Ponderea însemnată a deplasărilor nemotorizate este explicată prin: suprafaţa relativ redusă a oraşului, distanţele de deplasare între diferitele puncte de interes fiind scurte: vechimea mijloacelor de transport în comun şi viteza medie de deplasare foarte mică; confort redus al mijloacelor de transport în comun; existenţa zonelor nedeservite de transportul public în comun. (…)
Cu toate acestea, în municipiul Câmpulung nu există piste de biciclete amenajate, iar peste 60% din străzi nu au trotuare amenajate sau sunt subdimensionate, multe dintre cele existente fiind folosite pentru parcarea autovehiculelor, pietonii fiind nevoiţi să circule printre maşini.”, sunt o parte dintre carenţele oraşului, care justifică întreprinderea unor investiţii, cum sunt cele propuse prin proiectul de mobilitate urbană.
Intervenţiile se vor face pe o rută centrală, având o lungime aproximativă de 7 kilometri liniari, cuprinzând străzile: General Iosif Teodorescu, I.L. Caragiale, Constantin Brâncoveanu, Fraţii Goleşti, Colonel Stănescu, Negru Vodă, Locotenent Baloleanu, Eremia Grigorescu, Lascăr Catargiu, Matei Basarab, Sfântul Ilie, Mihai Tican Rumano, Alexandru Voevod, Vasile Alecsandri, Colonel Zlatian, Petre Ţuţea.
„În funcţie de rezultatul studiilor de fundamentare, în principal, al studiului arheologic, se poate renunţa la anumite segmente din lista propusă sau se pot identifica trasee alternative, care să evite zonele pentru care implementarea proiectului ar fi o problemă din punct de vedere al descărcării arheologice. Traseul pe care sunt propuse aceste intervenţii, având aproximativ 7 km, afectează străzi centrale, decongestionând circulaţia rutieră şi pietonală de pe zona Bulevardului „Pardon” şi conectând centrul oraşului de restul cartierelor.”, continuă documentaţia aprobată de Consiliul Local pe 28 noiembrie 2024.
- Lipsuri de toate felurile: semafoare, parcări, trotuare, asfalt
Extragem din material şi deficienţele actuale ale infrastructurii rutiere şi pietonale. „Structura dezvoltată în timp a generat o pondere importantă a intersecţiilor cu trei braţe, dificil de semaforizat (în plus, unghiurile în care se intersectează străzile vechi reprezintă o dificultate specială), semaforizarea intersecţiilor este insuficient dezvoltată, semnalizarea de orientare este deficitară (lipsa indicatoarelor cu numele străzilor), întreţinerea şi reparaţiile lucrărilor de drumuri prezintă deficienţe, zona pietonală din centrul istoric se reduce la aria centrală a Bulevardului „Pardon”, capacitatea actuală de staţionare (locuri de parcare special amenajate) este redusă, principalele disfuncţionalităţi provin din incapacitatea infrastructurii actuale de a face faţă gradului de motorizare crescut faţă de anii precedenţi (261 maşini la 1.000 de locuitori) şi de a prelua descărcările din DN 73, dinspre Piteşti şi Braşov, şi dintr-o organizare defectuoasă a sistemului de străzi, dar şi dintr-o condiţionare de ordin geografic. Mai important este faptul că infrastructura publică este învechită, cu trotuare şi asfalt deteriorate, în zonele periferice ale oraşului există străzi şi drumuri neasfaltate, lipsa organizării locurilor de parcare face ca o parte a spaţiilor publice şi a spaţiilor verzi să fie ocupate de maşini, lipsa parcărilor publice face dificile construcţia de piste de biciclete şi traficul pietonal, podurile şi podeţele existente necesită refaceri sau modernizări, numărul mare de clădiri valoroase din punct de vedere arhitectural care se află în stare foarte proastă necesitând intervenţii urgente de punere în siguranţă şi consolidare, restaurare.”, redăm din Nota Conceptuală şi Tema de Proiectare, documente pe care autorul viitorului proiect le va dezvolta în lucrarea sa.