În cazul în care vi se pare complicată speţa bazinului de înot de la Câmpulung, un „fâs” de activitate cu pierderi de cinci ori mai mari decât încasările, poftiţi griji la vecinii de la Schitu Goleşti! Copiilor nu le era permis accesul în vestiarele şi toaletele noii săli de sport, întrucât nu avea cine să se ocupe de curăţenie. Adică ar avea cine, dar directoarea şcolii a susţinut că nu putea trimite femeile de serviciu să asigure întreţinerea sălii de sport, care este a Primăriei, pe motiv că îşi depăşeau norma de suprafaţă şi, pe cale de consecinţă, volumul de sarcini. Prezentăm acest subiect din categoria trebuşoarelor mărunte, pentru a vă face o idee ce frământări sunt la Schitu Goleşti, unde Consiliul Local s-a trezit în situaţia de a debloca un impas, care ţinea exclusiv de administraţia şcolii. Care îl gestiona într-o manieră incorectă, încuind grupurile sanitare, ca să nu le pună la muncă pe îngrijitoarele de curăţenie.
- „Dacă vor decide femeile de serviciu ce să facă şi ce să nu facă, atunci plecăm acasă, că nu mai are rost!”
Discuţia pe marginea unui subiect delicat a fost deschisă în plenul Legislativului de la Schitu Goleşti cu o lună şi jumătate de începerea anului şcolar 2024-2025. La sfârşitul lunii iulie, a iniţiat dialogul – care a continuat şi în luna următoare – un consilier local, care şi-a păstrat locul în forul legislativ şi după alegerile din 9 iunie 2024, Marius Marian Radu, de la USR. Acesta a solicitat Executivului să urmărească îndeplinirea unei sarcini de bun simţ: descuierea toaletelor de la sala de sport din Schitu Goleşti şi atenţionarea femeilor de serviciu să asigure curăţenia. A continuat colegul său de partid, Cristian Şipoteanu, a cărui luare de cuvânt o extragem din procesul verbal al şedinţei din 30 iulie 2024. „Din moment ce activitatea o desfăşoară elevii din şcoală, femeile de serviciu trebuie să facă şi acolo curăţenie. Doar nu au ajuns femeile de serviciu să ne conducă! Firma care are mentenanţa face lucrări de întreţinere. Dacă femeia de serviciu nu vrea să facă curăţenie, atunci să se ducă acasă, că se găseşte altcineva în locul ei. Au fost elevii acolo, atunci le deschideţi toaletele, iar curăţenia o fac femeile de serviciu.”, a afirmat Cristian Şipoteanu.
Acesta a propus Executivului ca la următoarea întrunire a aleşilor să fie invitată directoarea şcolii. „Ca să lămurim o dată cine va face curăţenie în sala de sport, pentru că dânsa este conducătorul unei instituţii. Dacă vor decide femeile de serviciu ce să facă şi ce să nu facă, atunci plecăm acasă, că nu mai are rost. Trebuie rezolvată această problemă. Nu este corect, sunt orele de Sport, există un program cu orar, se ştie când se duc copiii. Este normal să se folosească grupurile sanitare atât la fete, cât şi la băieţi, pentru că de asta au fost făcute, nu ca să le ţinem încuiate. Femeile de serviciu se duc după terminarea orelor de Sport şi fac curăţenie.”, a adăugat Cristian Şipoteanu.
- Directoarea şcolii: „Am convenit ca, în momentul în care sună de intrare, copiii să nu intre în nicio sală de sport fără profesor şi să nu folosească toaletele”
La sfârşitul lunii august, la şedinţa Consiliului Local desfăşurată înaintea începerii şcolii, aleşii au vrut să se asigure că accesul la grupurile sanitare va fi rezolvat. Prin urmare, au solicitat lămuriri directoarei Cătălina Elena Brebu, care s-a conformat solicitării de a fi prezentă la dezbaterea aleşilor. „Am înţeles că femeile de serviciu nu vor să facă curăţenie şi în sala de sport.”, a abordat-o consilierul USR Cristian Şipoteanu.
Iată explicaţiile directoarei. „Încă de la început a existat o problemă legată de sălile de sport. Sălile de sport sunt ale Primăriei, iar femeile de serviciu sunt angajatele şcolii, mai precis angajatele Ministerului Educaţiei. Am convenit, împreună cu colegele de la Sport, să folosească sala de sport, dar, pentru a proteja vestiarele şi toaletele, în momentul în care sună de intrare, copiii să nu intre în nicio sală de sport fără profesor şi să nu folosească toaletele de acolo, întrucât există în şcoală toalete care pot fi folosite pe durata pauzelor. Numai în cazuri de excepţie, când sunt copii de la clasa pregătitoare sau copii cu probleme, acestea sunt situaţii rare. Nu cred că un copil sau chiar mai mulţi, dacă merg la toaleta de la sala de sport, pot să facă aşa mare mizerie şi dezastru, aşa cum spune colega mea.”, a precizat managerul unităţii şcolare.
Şi, totuşi, cine se ocupă de întreţinerea lor? „Curăţenia – a continuat directoarea Brebu – nu va fi făcută de femeile de serviciu, care sunt angajate ale Ministerului Educaţiei, la fel ca noi, cadrele didactice. Singurul care încheie contract cu Primăria este directorul şcolii, el este singurul care vine să dea notă explicativă Primăriei şi Consiliului Local legat de menţinerea clădirilor şcolii. Femeile de serviciu sunt angajate ca îngrijitori şi ar trebui să aibă ca normă de lucru menţinerea curăţeniei pe o suprafaţă de maximum 700 mp. La grădiniţă se lucrează pe grupe.”
- Primarul Miriţă: „Atunci când şcolile erau încălzite cu sobe cu lemne, trebuia să ducă şi lemne, să facă şi focul, să ia şi cenuşa pentru a doua zi? Erau aceiaşi oameni, la aceeaşi suprafaţă?”
Din aceste afirmaţii înţelegem că întreţinerea unor condiţii civilizate în noua bază sportivă construită la Schitu Goleşti nu era atributul îngrijitoarelor unităţilor de învăţământ. Lucru pe care consilierii locali nu l-au acceptat cu uşurinţă. „Având în vedere că beneficiarii sălilor de sport, pe durata orelor de Sport, sunt elevii, nu ar intra, totuşi, în sarcina femeilor de serviciu să facă ordine în urma lor?”, a vrut să ştie liberalul Nicolae Duhomnicu, în completarea căruia a intervenit viceprimarul Iulian Duţă: „Eu nu pot să înţeleg de ce se face mizerie. Atunci, haideţi să întrebăm profesorul de Sport! Să-şi facă datoria!”
„Eu am discutat cu colegele mele acest aspect – şi-a reluat lămuririle directoarea Cătălina Brebu – şi am convenit că nu pot, fizic, să duc femeile de serviciu la sala de sport din Schitu Goleşti. Sunt două femei de serviciu, care deservesc şcoala din Schitu Goleşti şi grădiniţa din Valea Pechii, una care deserveşte şcoala şi grădiniţa din Lăzăreşti şi una care deserveşte şcoala de la „Rudărie” şi sala de sport Lăzăreşti.”
În această etapă a dialogului a intervenit primarul Tudorel Vasile Miriţă, care a dat dreptate ambelor părţi, şi conducerii şcolii, dar şi consilierilor locali, sala de sport fiind realizată şi pentru comună, dar şi pentru copiii de la şcoală. „Eu v-aş pune următoarea întrebare. Spuneţi că grupurile de copii nu ar trebui să folosească grupurile sanitare în timpul orelor, pentru că au şi pauză, decât în situaţii excepţionale. Aceşti îngrijitori sunt pe schema şcolii de 20-30 de ani, nu-i aşa? Eu v-aş întreba: atunci când şcolile erau încălzite cu sobe cu lemne, trebuia să ducă şi lemne, să facă şi focul, să ia şi cenuşa pentru a doua zi? Erau aceiaşi oameni, la aceeaşi suprafaţă, mai ales că acum se face curăţenie şi mai uşor?”, a vrut un răspuns clar şeful Executivului, pe care, însă, nu l-a obţinut.
„Eu nu am avut această discuţie cu colegele mele legat de faptul că se plâng copiii că nu sunt lăsaţi la toaletă. Colegele mele nu au solicitat curăţenie la sala de sport. Eu am înţeles că este mizerie la sala de sport de la domnul viceprimar, care mi-a spus că s-a hotărât în Consiliul Local ca femeile de serviciu să meargă să măture şi acolo.”, a replicat directoarea Cătălina Brebu. Potrivit viceprimarului, nu este un capăt de ţară ca femeia de serviciu să măture o dată la două săptămâni şi în imobilul a cărui apariţie, în loc să fie privită ca un beneficiu pentru localitate, dă bătăi de cap. Minore, ce-i drept. „Cred că femeile de serviciu nu vor spune „nu”, dar nu pot să le trimit în fiecare zi la sala de sport.”, a precizat directoarea.
- Directoarea şcolii: „Nu cred că ar trebui discutat aşa ceva în Consiliul Local. Cine spală toaleta, dacă spală toaleta”
Tot viceprimarul Iulian Duţă a povestit că, împreună cu primarul, a inspectat sala din Schitu Goleşti şi a găsit multe hârtii aruncate pe jos. Situaţie în care a indicat o responsabilitate a profesoarei de Sport, care trebuia să supravegheze menţinerea curăţeniei.
„Doamna profesoară nu s-a plâns de faptul că se face mizerie, s-a plâns de faptul că, dacă vor să folosească toaletele, nu sunt lăsaţi, pentru că nu are cine să facă curăţenie. Nicidecum nu s-a pus problema că este mizerie. S-a pus problema că nu se deschid toaletele şi vestiarele pentru faptul că se face mizerie şi nu are cine să cureţe, ştiind faptul că sala de sport este a Primăriei.”, a rezumat speţa Marius Marian Radu, consilierul care a deschis, la jumătatea verii, schimbul de replici. „Aţi spus dumneavoastră că copiii se pot duce la toaleta din şcoală în pauză. Dar dacă copilul este nevoit să meargă la toaletă prin ploaie?”, i s-a adresat el directoarei. „Eu nu am spus aşa, a ripostat aceasta. În pauză, copilul merge la toaletă, dar, când s-a sunat de intrare, doamna profesoară de Sport îi preia din clasă şi merge cu ei la sala de sport. În cazul în care se întâmplă ceva, pot folosi şi o toaletă din sala de sport. Este deschisă toaleta profesorilor.”
„Nu este normal să fie deschisă o toaletă pentru băieţi şi alta pentru fete?”, a continuat Marius Marian Radu dialogul cu managerul şcolii, care şi l-a dorit încheiat în acest punct: „Această discuţie nu trebuia să aibă loc în şedinţa de Consiliu, trebuia să aibă loc la şcoală. Haideţi să punem altfel problema. Deschidem toate toaletele şi îi lăsăm pe copii să le folosească, dar v-am spus că nu am cum să trimit femeile de serviciu ca să facă zilnic curăţenie acolo.”
„Şi cu vestiarele este o problemă! Copiii trebuie să schimbe hainele în vestiare, trebuie deschis atât vestiarul de la băieţi, cât şi vestiarul de la fete. Nu aşa este corect?”, a plusat cu altă cerinţă firească Cristian Şipoteanu. „Nu cred că ar trebui discutat aşa ceva în Consiliul Local. Cine spală toaleta, dacă spală toaleta şi nu sunt lăsaţi copiii la toaletă. Treaba aceasta nu trebuie reglată de către dumneavoastră, depinde numai de noi, cei din şcoală.”, a fost ultima replică a directoarei Cătălina Brebu, care, dacă o regla, nu ajungea temă de dezbatere în forul care adoptă legile locale.