Cercetările arheologice la băile castrului de la Voineşti, iniţiate în anii 70 şi reluate în 2013, continuă sub coordonarea arheologului Ion Dumitrescu. Aceste investigaţii se desfăşoară în colaborare cu Institutul de Arheologie şi au dus până în prezent la degajarea a aproximativ 45% din structura clădirii băilor, oferind o imagine asupra circuitului termal roman.
- Cercetările arheologice au fost reluate în anul 2013
Situl arheologic-Termele (băile) romane din satul Voineşti, situat pe malul lui Cocoş-punctul Măilătoaia, a fost descoperit de elevii şcolii din localitate, sub directa îndrumare a profesorului de istorie Marin Bădescu şi a învăţătorului Constantin Becleanu, în cadrul concursului „Căutătorii de comori” din toamna anului 1969. Aceştia au identificat structurile băilor şi le-au semnalat Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, ceea ce a condus la efectuarea unor cercetări iniţiale. Primele sondaje au avut loc în anul 1979, la nivelul clădirii băilor, iar între 1980 şi 1983 s-au extins în zona castrului aflat în partea de nord-vest a complexului termal. Începând cu anul 2013, cercetările au fost reluate printr-o colaborare dintre Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, având ca reprezentant pe cercetătorul ştiinţific II doctor Florian Matei Popescu, şi Muzeul Judeţean Argeş, având ca reprezentant pe arheologul Ion Dumitrescu.
Pe parcursul unui deceniu de cercetare, echipa arheologică a reuşit să degajeze aproximativ 45% din structura băilor, obţinând o imagine clară a circuitului acestora. În partea de nord a clădirii se afla o încăpere de mari dimensiuni, folosită ca vestiar, unde utilizatorii îşi schimbau hainele înainte de a începe circuitul termal. De aici, se îndreptau către secţiunea de apă rece, numită „frigidarium”, după care urmau o cameră de transpiraţie uşoară, „tepidarium”, şi în final o baie de aburi, sau „caldarium”, situată pe latura sudică a complexului. Întregul „caldarium” a fost studiat amănunţit în perioada 2014-2017, dezvăluind o structură conservată bine, cu tencuiala încă intactă pe pereţi.
Începând din campania de săpături din anul 2022, cercetările s-au concentrat pe zona de vest a clădirii băilor, unde au fost identificate trei bazine interconectate: două mai mici, amplasate pe laturile de nord şi de vest, şi un altul mai mare, pe latura sudică. Aceste bazine, remarcabil de bine conservate, păstrează şi ele tencuiala originală de pe pereţi, oferind indicii detaliate despre tehnicile de construcţie romane. Săpăturile din ultima campanie arheologică au adus la lumină elemente constructive importante, inclusiv prezenţa unor pereţi dubli din tegule pe laturile de est şi de sud, un procedeu arhitectural prin care se asigura încălzirea prin pardoseală şi circulaţia aerului cald de-a lungul pereţilor.
Un alt detaliu de interes arheologic este reprezentat de fragmentele de stuc găsite în interiorul băilor, care sugerează că pereţii interiori erau, probabil, compartimentaţi în panouri de pilaştri ornamentali, realizaţi dintr-un stuc alb, de înaltă calitate. Aceste detalii decorative oferă indicii despre aspectul estetic deosebit al băilor în perioada romană, când spaţiul era spectaculos amenajat, având o funcţionalitate şi un confort avansate pentru acea epocă. În prezent însă, complexul a ajuns într-o stare de ruină, structurile existente necesitând un proiect de restaurare pentru a fi valorificate în viitor.
Potrivit arheologului Ion Dumitrescu, finanţarea a fost una continuă în perioada în care i s-a încredinţat coordonarea cercetărilor arheologice. „Cel care a insistat să reluăm cercetările a fost fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Polexe, căruia îi sunt recunoscător şi îi mulţumesc pe această cale. Pentru cercetare, în anii următori, am primit finanţare atât de la CJ Argeş, cât şi de la Ministerul Culturii, iar în ultima vreme cercetarea este finanţată de către CJ Argeş, prin Muzeul Judeţean Argeş, la fel ca la Castrul Roman Jidova. Avem o finanţare destul de generoasă, în sumă de 40.000 de lei, ceea ce nu este foarte puţin.”, a declarat arheologul Ion Dumitrescu.
Castrul şi băile de la Voineşti au fost construite în timpul împăratului Traian, amplasate strategic pe un drum militar ce asigura accesul şi controlul asupra regiunii. Această poziţionare nu este singulară, fiind specifică organizării romane, iar spre exemplu, la Jidova, la sud de castru, la aproximativ 300 de metri, există o mică fortificaţie, de asemenea construită în timpul lui Traian, care întăreşte reţeaua de defensivă a zonei. În cazul castrului de la Voineşti, informaţiile privind întinderea acestuia rămân insuficiente, însă prezenţa unei clădiri de piatră în interior sugerează că fortificaţia avea o altă amplitudine faţă de cea mică de la Jidova. De asemenea, băile aferente castrului, care ocupă aproximativ 500 de metri pătraţi, arată statutul şi complexitatea acestui ansamblu.
La începutul secolului al III-lea, necesitatea unui control sporit asupra rutelor de trecere se intensificase din cauza ameninţărilor din partea dacilor. Se pare că valul defensiv care înconjura castrul de la Voineşti era din pământ, fără elemente de piatră, iar structurile interne rămân parţial necunoscute, din cauza lipsei unor săpături la scară mare. Potrivit arheologului Ion Dumitrescu, este posibil ca doar fundaţiile construcţiei să fi fost din piatră, având în vedere că materialul era abundent în zonă, iar restul suprastructurii să fi fost din lemn şi pământ.
Castrul de la Voineşti era contemporan cu cel de la Rucăr, însă în secolul al III-lea ambele fortificaţii şi-au încetat funcţionarea. Băile şi castrul de la Voineşti, precum şi cel de la Rucăr, au fost active în perioada domniei lui Traian şi în timpul primilor ani ai domniei împăratului Adrian. În jurul anilor 119-121, fortificaţiile au fost abandonate, iar drumul militar construit de romani şi-a pierdut treptat funcţia, deşi a fost, probabil, controlat încă o perioadă. În secolul al III-lea, odată cu construirea Limesului Transalutan, zona de frontieră a fost fortificată pentru a face faţă presiunilor barbare.
La ultimele descoperiri arheologice au fost găsite cărămizi ştampilate care atestă prezenţa Legiunii a XI-a Claudia şi a Unităţii Flavia Comagenorul, unitate care, mai târziu, a stat la Jidova. De asemenea, au mai fost descoperite şi alte obiecte, precum o oală sau un topor care datează din secolul al XVIII-lea.
- De opt ani, Primăria Lerești caută să cumpere un teren pentru a-l da la schimb Parohiei Valea Foii
Terenul pe care se află băile castrului de la Voinești aparține Parohiei Valea Foii, iar de opt ani, Primăria și Consiliul Local Lerești depun eforturi pentru a obține acest teren în vederea protejării și valorificării patrimoniului arheologic. Primarul Marian Toader a menționat că procesul de preluare este încă în desfășurare, ajungând aproximativ la 50% din implementare. Încă de la început, demersurile au întâmpinat dificultăți legate de proprietatea terenului, însă au avut loc discuții și cu Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Calinic, care și-a exprimat acordul pentru inițiativă. Un pas important a fost realizarea cadastrării gratuite a terenului, acesta fiind acum înregistrat corespunzător.
Pentru a asigura schimbul necesar, Primăria Lerești negociază cu cetățeni locali achiziționarea unui teren adiacent Bisericii, ce va fi oferit în schimbul celui pe care se află termele, în scopul extinderii cimitirului parohial. Această soluție urmărește un beneficiu reciproc, asigurând astfel premisele necesare pentru ca băile romane de la Voinești să fie preluate de autoritățile locale și incluse într-un proiect de accesare a fondurilor europene. Deși procesul a stagnat temporar, primarul Marian Toader subliniază că există un plan concret de reabilitare a sitului, realizat cu sprijinul Ministerului Culturii, Muzeului Județean Argeş, Consiliului Județean Argeş și Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”. Proiectul preconizat urmărește restaurarea acestor băi romane, considerate un element de patrimoniu deosebit pentru zona Muscelului, cu potențial de a spori atracția turistică a regiunii. „Din păcate, lucrurile au stagnat, dar sperăm să recuperăm timpul pierdut. Este unul dintre obiectivele pe care nu am putut să le realizez, dar 90% nu a depins de noi, autorităţile locale din Lereşti. Suntem tare preocupaţi să punem în valoare această bijuterie a noastră, a zonei Muscelului, atât pentru partea turistică, cât şi pentru partea comercială.”, a punctat primarul Marian Toader.
Robert Adrian ŞTEFAN