1.9 C
Campulung Muscel
25/01/2025

Reclama – sufletul comerţului în Câmpulungul interbelic

Consuela Elena GRECU

Fotografiile inserate în articol aparţin DOMENIUL MUSCEL – Prof.Adrian Săvoiu

Muscelul nu se deosebește numai prin frumuseţea adâncilor văi şerpuitoare, rotundelor muscele blânde, de la care-şi ia numele, a bogatelor fâneţe smălţate cu flori, a drumurilor întortocheate, care aleargă albe la picioarele lor. Acest judeţ a păstrat mai bine ca oricare altul mândria nevinovată, demnitatea morală a omului de pe vremuri, în el trebuie să vii ca să vezi pe ţăranul cu strălucit port de aur roşu şi alb, pe ţăranul cu moşia lăsată din vremea celor dintâi domni, pentru care neamul lui a luptat şi a biruit, pe ţăranul cu ograda bine îngrădită, cu curtea plină de coşere şi de vite, cu trainica locuinţă înaltă supt acoperişul ascuţit de şindrilă, cu pridvorul pe stâlpi, cu adânca pivniţă de dedesubt, care îndeamnă la păstrare, case cu două rânduri cu două încăperi, în care cămările de oaspeţi aşteaptă cu plocatele şi ţesăturile lor oaspetele primit în prag de ţăranca nobilă, cu părul bogat şi frumoşii ochi negri, bine deschişi.

Oraşul Câmpulung Muscel, municipiu în judeţul Argeș, este situat la poalele Munţilor Iezer, pe malurile Râului Târgului şi, asemenea unui câmp lung, este întins pe distanţă de 5 km de-a lungul drumului național DN 73 Piteşti-Brașov. În perioada interbelică, principalele străzi din Câmpulung erau Negru-Vodă, Matei Basarab, Mircea Vodă (azi Republicii) şi strada Gruiului, străzi pietruite și paralele cu centrul oraşului, dar şi cu Râul Târgului, străjuite de castani şi tei, cu case vesele şi primitoare. Staţiune climaterică declarată prin Înalt Decret Regal din 11 februarie 1925, datorită aşezării geografice, a condiţiilor climaterice, dar şi a aspectului oraşului, Câmpulungul a atras călători şi vilegiaturişti români, dar şi străini care găseau la Câmpulung liniştea vacanţelor estivale şi tihnă pentru lectură, respirând aerul proaspăt al Parcului Kreţulescu, Ştefănescu şi al Grădinii Publice Mersi. Câmpulungenii aşezaţi ca de obicei pe băncile străjuite de teii bătrâni de pe faimosul Bulevard „Pardon” care traversează urbea, priveau trecătorii comentând ultimele evenimente sau savurând şi câte o picanterie caldă, atmosferă pe care Tudorel Muşatescu a surprins-o atât de bine în Titanic Vals.

În epoca melonului şi a umbreluţei cu danteluţe, când arşiţa verii încingea teribil capitala, pentru orice bucureştean cu ceva stare materială era de bon-ton să vină în concediu la Câmpulung. Se răspândise vestea că urbea aceasta adună la un loc ceea ce puţine staţiuni din România sfârşitului de veac XIX  puteau oferi în mod simultan: animaţia tipică unui oraş occidental, prăvălii unde găseai cele mai bune produse, teatru de varietăţi, iluminaţie publică, muzică militară, promenadă pe bulevard, excursii în împrejurimi cu birjari tocmiţi de mai înainte, terase care gem de lume, cofetării cu plăcinte savuroase şi, mai ales, multă, multă răcoare.

Birjarii cu trăsurile lor minunate au fost factori de animaţie turistică pe mai multe trasee din oraş şi în vecinătăţile Câmpulungului. Frumuseţea şi varietatea reliefului muscelean i-au atras o reputaţie turistică de prim rang. Situat la poalele Iezerului şi Păpuşei, pe drumul ce duce la Piatra Craiului, masiv muntos de inegalabilă spectaculozitate şi farmec, Câmpulungul formează principala bază de plecare pentru iubitorii perspectivelor montane.

Altitudinea moderată, aproape 600 m, în vecinătatea munţilor şi pădurilor de brazi, fagi şi stejari, aşezarea într-o depresiune subcarpatică, protejată de vânturi, umezeală şi frig excesiv, au dăruit Câmpulungului şi împrejurimilor sale un climat privilegiat, care i-a atras de mult reputaţia de staţiune climaterică, considerată a doua în Europa după Davos (Elveţia) în ceea ce priveşte cura afecţiunilor aparatului respirator.

În perioada interbelică, datorită contextului istoric favorabil, în oraşul Câmpulung Muscel au început să se dezvolte economia şi comerţul. Încep să-şi facă apariţia mori, fabrica de cherestea, fabrica de hârtie, brutării, ateliere de manufacturi, tipografii, ateliere fotografice, cofetării, cafenele, librării, farmacii, măcelării, drogherii, prăvălii, hoteluri, hanuri, dar şi restaurante, berării şi cârciumi. Un rol important în traficul mărfurilor l-a avut conectarea la reţeaua naţională a CFR-ului în anul 1887 prin linia ferată Câmpulung Muscel – Goleşti Muscel, lucru care a generat mai multe locuri de muncă pentru câmpulungeni, dezvoltarea afacerilor, extinderea comerţului şi, implicit, a reclamelor de publicitate.

În dicţionarul explicativ, găsim definiţia reclamei ca fiind un articol mic, inserat într-o publicaţie, prin care se recomandă publicului un produs industrial, o carte, un spectacol, iar termenul de publicitate este definit ca faptul de a face cunoscut un lucru publicului.

Perioada interbelică a fost pentru publicitatea românească un moment de cotitură, când au început să fie promovate multe mărci autohtone, pe lângă cele provenite din afara ţării. Calitatea mesajului şi a imaginii reclamelor interbelice este superioară oricărei alte epoci din istoria publicităţii româneşti. Mesajele sunt axate pe prezentarea calităţilor intrinseci ale produselor care vin să satisfacă nevoile consumatorilor. Conţinutul reclamelor exploatează utilitatea bunurilor, avantajele tehnologice, preţul scăzut şi eficienţa lor.

Mesajele acestora erau prezentate atât în presa din zonă, în reviste: Prietenul nostru, Glasul Ţării, Facla Muscelului, Vestea, Prietenul poporului, Piatra Craiului, Muscelul nostru, Muguri, unde ocupau pagini întregi, cât şi în cataloage de prezentare a magazinelor locale: Staicu, Zabu, Erzerium, Răgădunescu, La Tarapana, precum şi pe firmele magazinelor şi atelierelor care purtau numele patronilor (La Berbec, Măgeanu, En Voque, Stănciulescu, Petrică, Dermata, Mociorniţa, Pantazi, Speranţa, Paşaian, Hera Distilărie, Negrea Fierărie, Kikirez Curelărie) şi cofetăriile (Moderna, Vlăsceanu, Elise, La Zulfi).

Activităţile comerciale erau reprezentate prin băcănii, dughene, brutării, mici depozite, depozite de vinuri, îmbrăcăminte, încălţăminte, majoritatea firmelor având adresa pe strada Negru Vodă, care era încă de pe atunci principala arteră de circulaţie a oraşului, de la nr.31, la 42, 81, 83, 85, 87, 95, 96, 118, 142, dar şi pe strada M.C. Vlădescu, între Piaţa Regală şi Bărăţie şi pe strada Cazărmii, unele având sediul şi în Schei.

Se dezvoltă sistemul financiar-bancar prin instituţii de credit precum bănci, unităţii cooperatiste şi Federala Negru Vodă, care ofereau credite avantajoase, ducând la creşterea investiţiilor şi înflorirea comerţului.

Muzeul Municipal Câmpulung deţine în patrimoniul său documente, reviste şi cataloage care conţin reclame ale diferitelor magazine locale şi regionale, dintre acre le vom prezenta pe cele din donaţia Ioan Răuţescu şi Dan Rădulescu. Textele acestor reclame erau adresate, în general, persoanelor cu şcoală şi cu un anumit statut social, mesajul era simplu şi cu un limbaj clar, cu scopul de a se cunoaşte existenţa unor produse şi de a obţine decizia de cumpărare a produsului sau serviciului prezentat.

O dovadă că acţiunea de promovare era importantă este şi apariţia revistei Glasul Ţării din luna aprilie 1924, avându-l ca director proprietar pe D.I. Ghiţescu, apariţie lunară la tipografia, legătoria de carte şi Librăria proprietarului Nae Muşetescu, „întotdeauna complet asortat cu tot felul de coloniale, diferite untdelemnuri, fabrica de lumânări, etc. Gh.N. Vlădescu, din Câmpulung Muscel, str.Negru Vodă, nr.31, la preţul de 10 lei exemplarul.”

Această revistă culturală, socială, comercială şi industrială începe cu articole literare, social-politice şi se încheie cu reclame al căror conţinut exploatează utilitatea bunurilor, avantajele tehnologice, preţul scăzut şi eficienţa acestora. De exemplu, Marile Magazine cu coloniale La Tarapana Câmpulung, situat pe strada M.C. Vlădescu, cu reclama atât frontal, cât şi pe zidul clădirii magazinului.

A doua reclamă este a celebrului fotograf Ioan Munteanu, care informează „clientela din judeţul Muscel că nu mai lucrez în atelierul Cavalar, având instalat atelier propriu în curtea Bărăţiei (Boulevard)”. Altă reclamă era cea a Magazinului Erzerium, proprietar fiind David S.Paşaianu, din Câmpulung Muscel, strada Negru Vodă, nr.11, „Fabrică de cafea special prăjită şi măcinată – Depozit permanent de cafea crudă – Coloniale şi delicatese care vinde cu preţurile cele mai reduse”. Pe ultima pagină, Eduard Constantinescu, proprietarul Atelierului Foto Cavallar din strada Negru Vodă 81, aduce la cunoştinţa publicului câmpulungean că „trecând la o nouă conducere şi renovându-se cu aparatele cele mai speciale şi decorurile cele mai moderne, se execută cele mai artistice fotografii ca fotografii negre platinotipie, sepia, schiţe, culori naturale, cărţi poştale, fotografii mici pentru CFR, paşapoarte, legitimaţie în 24 de ore, cu preţurile cele mai modeste, fotografii pe marmură pentru monumente. De asemenea, se poate deplasa la domiciliu cu aparat special pe orice timp, chiar ploios, fără a-l împiedica timpul. Elevii şi militarii au preţ redus.”

În revista Glasul Ţării din anul 1923, octombrie – noiembrie, apare reclama La ţăranca din Muscel – expoziţie permanentă de industrie casnică Mitică Atanasiu – Câmpulung Muscel, str.Negru Vodă no 91. „Aici se găsesc de vânzare în permanenţă tot felul de rochii, bluze, vâlnice, cordoane, mărămi, feţe de masă, feţe de perne, covoare, etc., toate executate în desenuri naţionale. Se execută orice comenzi pentru costume naţionale pentru bărbaţi, dame şi copii. Chemat printr-o carte poştală, vin şi la domiciliu, preţurile cele mai ieftine.”   

În revista Glasul Ţării din anul 1934, anul VI, nr.4, Gogu Hera din Câmpulung Muscel, str.Negru Vodă, nr.83, telefon nr.40, prin firma Distileria Speranţa, anunţă că „are în permanenţă mare deposit de Liqueruri extrafine şi populare, Spirt rafinat şi Bere Bragadiru la sticle şi butoaie, Ţuică de Muscel, Borvis de Borsec şi Eleopatak, siropuri şi dulceţuri.”

Următorul anunţ încearcă să atragă atenţia viitorului client prin menţionarea cuvântului cheie IMPORTANT, scris cu majuscule încă de la titlul reclamei „Vizitaţi atelierul de sculptură în piatră Carol Parsic – Mezaroba, C-lung Muscel, str.Negru Vodă nr.42. Întotdeauna asortat cu cele mai reuşite monumente trainice şi pentru cimitir. Se execută cu preţurile cele mai avantajoase orice fel de monumente pentru Eroi şi diferite cruci din piatră de Albeşti şi Mateiaş, Carierele Muscelului. Încercaţi şi vă veţi convinge.”

În revista Prietenul nostru din martie 1925 este prezentată reclama Farmaciei La Sf.Treime de pe str.Negru Vodă nr.142 (Bulevard), fondată în anul 1842 de Gabriel Dimitriu.

Toate aceste reviste garantau cititorului prin anunţul de pe ultima pagină că „cele mai bune reclame comerciale şi industriale se fac prin aceste reviste care au pătruns în cele mai îndepărtate centre industriale şi comerciale ale ţărei.”

Începând cu anul 1929, în oraşul Câmpulung Muscel au apărut cataloagele de magazin, care prezentau „o gamă largă de produse cu preţurile cele mai reduse la maşini de cusut, biciclete, gramofoane, plăci, arme vânătoare, motociclete, case bani, accesorii de tot felul. Se vinde ieftin spre a se vinde mult – Vizitaţi magazinul spre convingere.” Acest catalog al Magazinului Universal George Răgădunescu, fondat în 1899, în Câmpulung Muscel, str.Negru Vodă 87, „singurul magazin universal de încredere ce vinde în rate, en-gros şi în en-detail”, era tipărit la Tipografia Gh.N. Vlădescu şi fiul din Câmpulung Muscel.

Este de remarcat modul de adresare şi descrierea fiecărui produs în parte, cu preţul şi fotografia ataşate, astfel încât clientul să poată alege în cunoştinţă de cauză produsul dorit, mai ales că pliantul îl îmbia „să ceară cataloage pentru fiecare articol”.

Pe prima pagină, proprietarul George Răgădunescu anunţă că „foarte important pentru clienţii mei, numai de două luni am asortat magazinul cu cele mai frumoase:

  • modele Haine bărbăteşti de piele: box, chevreaux şi nappa, maro şi negre, preţ de reclamă 3100 lei;
  • scurte şi paltoane, culori şi negre cu gulere de Biber, Astrahan, Catifea de la 1500 lei la 4000 lei;
  • scurte de stofă englezească cu şi fără blană;
  • paltoane pentru băieşi de la nr.1 la 15 cu 950 lei;
  • hăinuţe de fete orice format şi mărime;
  • hăinuţe pentru copii, costumaşe din stofă groasă cu 500 lei costumul;
  • Nou-şoşoni pentru bărbaţi, dame şi copii, galoşi aceleaşi sortuei cu preţuri de fabrică;
  • şoşoni Riga Ruseşti, lei 650;
  • „             „              damă, 550, avem toate numerele.”

Pe a doua pagină încep reclamele la baterii, becuri, lămpi electrice, de la 45 lei.

La pagina a treia facem cunoştinţă cu tipuri de gramofoane şi pathefoane, după cum urmează:

  • His master’s voice  – lei 6800.
  • Columbia nr.109  – lei 5000 / nr.112 – lei 6000. Acelaşi îmbrăcat în piele crocodil culori – lei 7200.
  • PALL Jr mare reclama – lei 3800.
  • Decca trei tipuri – lei 3000.
  • Odeon de voiaj – lei 2500.

Lângă fotografia gramofonului Columbia 109 există descrierea produsului astfel: „cutie de stejar, cu un ac, pavilion format floare emailat, diafragma nichelată, de concert.” Altă fotografie cu următoarea descriere: „PALL Jr, îmbrăcat în piele, diferite culori, branţ acustic în S (ultima perfecţie), gramofon format masa de stejar sau nuc, fin lustruit. Se vând în rate cu 4 plăci (şi cântece la alegere) şi o cutie ace cu 1000 lei acont, restul în rate cu 500 lei lunar. Se aduc pe comandă orice aparate de cântat, orice tip, orice mărime, cu preţuri foarte convenabile.”

Pe următoarea filă găsim plăci de gramofon din marile fabrici: „His Master’s Voice, Columbia, Parlaphon, Beca, Pathe, etc precum şi imprimări electrice căutate cu cei mai buni cântăreţi români: Leonard, Zavaidoc, Bârneaţă, Stelian Mâţă, Elena Georgel-Rădulescu, Grigoraş Dinicu, Tănase, Bolyn, D’Ayol, Iulia, etc., cu ultimele imprimări ale artiştilor:

  • Zavaidoc: Mihalache mamă dragă, / De ţi-am greşit îţi cer iertare, / În pragul porţii tale, / Dacă-n douăzeci de toamne , / De ziua nunţii tale, / De când ne-a aflat mulţimea, / Gornistul, / Dragostea e ca şi-o râie.
  • Giugaru: aşa era pe vremea mea,
  • Grigoraş Dinicu: Serenade Drdla, / Souvenir Drdla, / Hungarian potpouri,
  • Leonard: Creola Română, / Creola, / Aria Balalaică din Orlov,
  • Tănase din revistele: Cioc! Cioc! / Între ciocan şi nicovală, / Negru pe alb, / Mimosa, / Florencita!
  • Opere! Operete! Depozit permanent asortat.
  • Corul Societăţii Zori de zi: Bună dimineaţa la Moş Ajun, solo tenor Ionel Popescu Buftea, / Moş Crăciun, / Colinda.
  • Ieromonahul Teofil Ionescu (Protopsaltul Patriarhiei): Cu noi este Dumnezeu, / Tatăl nostru, / Corul cazacilor de la Don.
  • Muzica Regimentului I Grăniceri: Doine, / Marşuri, / Sârbe, / Hori, Valsuri, / Dansuri moderne.
  • Harmonica: Sârba lui Terente, / Hora Ionel, / Banul Mărăcine, / Ceardaş.
  • Elinescu flaut: Scenă pastorală I-II, Danse villageoise, / Amintiri de peste Olt.   
  • Balalaică: solo Potpouri ruseşti, Luceşte luna.

Pentru fiecare marcă de plăci, catalog special.”      

La paginile 4-5 se găsesc tipuri de maşini de cusut mărcile HAID & NEU, KAISER, NAUMANN, VICTORIA, KRISNER, din cele mai renumite fabrici germane. Maşina tip Cabinet lei 8500 – de croitorie lei 10500 / de cizmărie lei 11500 / de cojocărie lei 11800. Preţurile sunt reduse fiindcă NU AM semnări – agenţi care îşi scot leafa din costul maşinilor plătite de dv mai scump. Se poate adapta aparat de brodat gratuit – ace, ulei, în rate lei 850, aconto lei 1500, restul în rate lunare de 500 şi 1000 lei.

Deviza magazinului: DESFACE MULT ŞI IEFTIN ÎNCERCAŢI ŞI VĂ VEŢI CONVINGE DE ADEVĂR.”

Paginile 6 şi 7 sunt dedicate armelor de vânătoare, care se vând în rate, după cum urmează:

  • „Puşcă foc central de oţel garantat, cu două ţevi bronate de oţel, cocoaşele afară sau ascunse, pat portonat cu obraz, lei 3800.
  • Cartuşe de armă orice calibru,
  • Maşini pentru încărcat, lei 125,
  • Bure pentru încărcat, lei 45,
  • Perii pentru curăţat, lei 80,
  • Cartuşe pentru revolver – cutia lei 80,
  • Revolver Browning – lei 750
  • Buldog – lei 480,
  • Pistoale Flobert – lei 95,
  • Curele pentru arme – lei 65,
  • Cartuşiere arme – lei 75,
  • Armă Mainiker, cu piedică de siguranţă, bronată sau simplă, cal.16 sau 12, lei 1600.”

La pagina următoare sunt prezentate:

  • „Case de bani şi registre Harlew 5800, Gustav London, Charlie – Proof de 1-1 ½ m înălţime, culoare nuc sau verdmil, 2 rânduri chei, 5 zăvoare, nr.0-6500 lei, nr.1-8300 lei, în rate lunare de 1000 lei, cu un acont de 2500 lei.
  • Muzici de gură pentru copii Sirena, lei 35, Parsival lei 75, Corso lei 100,
  • Aparat de stins incendii HELIOSS, poate fi întrebuinţat şi de către un copil, întotdeauna plin cu 9 litri apă cu soluţie specială – lei 3000,
  • Harmonici de mână cu burduf de piele cu 14 foi, cu nichel la colţuri, 12 clape, 2 basuri cu tremurător (registru) marca HONNER, lei 550-4300.”

La pagina 9 urmează reclame pentru alte produse:

  • „Maşini de tuns mărcile RILLISO, ANCORA, cu rezerve la lei 195,
  • Brice mărcile DOI GEMENI, SOLINGER, STAHL, KRONE, garantate presele de os, lei 75, curea şi piatră de ascuţit lei 90 şi 22,
  • Maşini de bărbierit marca SUPERIOR, LICA, GILLETTE, cu 2 lame rezervă, lei 75,
  • Lame SOUPLEX, MEM, GILLETTE, mare reclamă 9 lei bucata,
  • Pămătufuri 24-46 lei,
  • Lighean faianţă 15-150 lei.

În continuare sunt prezentate ceasornice de buzunar, de masă şi de perete, preţ de reclamă lei 195, după cum urmează:

  • subţiri Walderes 350, negre de oţel lei 285, argintate şi aurite cu 3 capace lei 350,
  • ceasornice pentru şcoli şi primării de perete rotunde lei 650,
  • ceasornice de perete mici cu limbă şi ghiulele… lei 285,
  • ceasornice brăţară pentru băieţi şi fete… lei 330.

Urmează bricege de oţel garantat cu prăsele de os, cu tirbuşon şi pentru tăiat geam, lei 25.”

Catalogul continuă cu reclamele renumitei fabrici Elidacu, „10% mai ieftin ca ieri la:

  • pudră, săpun, cremă, pastă pentru dinţi, apă de colonia,
  • ciorapi de bărbaţi albi, groşi de lână, 24 lei perechea,
  • „             „              valencia                   26 „         „
  • „             damă       „              „              30 „         „
  • „             mătase    „              „              100 „       „
  • cu 120-100-75 lei cumpăraţi cele mai frumoase cravate de mătase,
  • pulverizatoare de cristal pentru parfum 180 lei bucata,
  • batiste din cea mai bună calitate, 28 lei bucata.”

Se vând APARATE CINEMATOGRAFICE în judeţ, 5 din diferitele mărci, pentru şcolile de la sate, pentru completarea instrucţiunei şi educaţiei copilului urmărită de şcoală. Cu lumină proprie, marca PATHE BABY, cu filme între 50-500 metri, istorice, religioase, zoologice, sportive, comice, tragice cu portativ, dinam propriu ataşat, greutate minimă, 10-12000 lei cu înlesniri la plată.

Urmează viori pentru şcolari, pe mărimi, modele frumoase, îngrijit lucrate, complet montate cu coarde:

  • „nr.1 de paltin – 4000 lei,
  • nr.2 montată cu abanos – 5000 lei, fără arcuş.”

Viori pentru „orchestră, copii perfect reuşite după modelele celebrilor Stadivarius, Guarnerius, Stainner, Amati, Magini, Caspar de Salo, Berconzi Rugieri, între 750 şi 1250 lei, preţul se înţelege fără arcuş.”

„Preţuri de asemeni convenabile la aparate fotografice, hârtie de copiat, rolfilmuri, clişeele, toate dimensiunile, orice marcă.”

Următoarea reclamă este o invitaţie în natură pe motocicletă: „bucuraţi-vă de viaţă, respiraţi în aer liber, cercetaţi frumuseţile naturii pe un Zundapp-Sarolea-Armor, instalaţie electrică pentru unul şi două locuri, consumaţie 5-7 1/2 litri benzină, 1-2 1/4 litri ulei, greutate 45-100 kgr, cu unul şi două pistoane 1-3 viteze, 1-6 HP (cai putere), în rate, începând de la 17000 lei.”

Penultima pagină a catalogului ne prezintă „biciclete de curse şi oraş, renumitele Mars, Naumann, Goricke, Brenabor, Durkopp, N.S.U., Rival, Armor, Columbia, în rate mici, garantate pe 15 ani, soliditate, eleganţă, suspensie, viteză. Găsiţi oricând ieftin felinare de carbit şi baterii electrice, trompete şi clopoţele, spiţe, pedale, lanţuri, frâne, conure, angrenaje, bile, piuliţe, pompe, genţi, şei, manşoane, ghidoane, freilaufuri complete şi cauciucuri Michelin, Continental – Dunlop”.

În continuare, proprietarul informează că „cercetând cu bunăvoinţă, vă veţi putea uşor convinge de asortimentul complet şi de preţurile extrem de avantajoase. Experienţa dobândită în peste 25 ani de când cultiv această branşe, cum şi legăturile cu cele mai mari case din ţară (Bucureşti, Galaţi, Timişoara) şi streinătate, îi dau posibilitatea să aducă mărfuri de cea mai bună calitate şi a le putea oferi cu PREŢURI ce desfid orice concurenţă.”

Catalogul se încheie cu oferta depozitului permanent şi atelierului de coroane artificiale reprezentând fabricile din Oradea Mare, Arad şi Satu Mare. Pe ultima pagină, Gheorghe Vlădescu, proprietar şi fondator al Tipografiei Vlădescu, informează că execută tot felul de lucrări atingătoare acestei arte precum: ziare, teze, broşuri, cărţi didactice, afişe, invitaţii de logodnă şi nuntă, chitanţiere pentru păduri, moşii, obşti şi bănci, etc., Câmpulung-Muscel, str.Matei Basarab.

Magazinul de pălării La Măgeanu, înfiinţat în anul 1905 de proprietarul Ion Măgeanu, originar din Mărginimea Sibiului, vestit în perioada interbelică, care este amintit de musceleanul Tudor Muşatescu în celebra piesă de teatru Titanic Vals în anul 1931, iar astăzi la nr.39 pe Bulevardul „Pardon” a rămas doar sigla „PĂLĂRII – LA MĂGEANU”.

„În 1931, la Paris, mi-am pus în gând să scriu o piesă de teatru care să se numească Titanic vals şi a cărei acţiune să se petreacă în provincie, şi mai exact în Câmpulungul meu natal, fiindcă oriunde aş fi auzit Titanic vals şi în orice stare sufletească m-aş fi aflat – melodia aceasta pentru mine însemna Câmpulungul, provincia cu oamenii ei buni şi răi, modeşti sau ridicoli, cu întâmplările ei vesele şi triste, cu dramele şi comediile ei, publice sau familiale, şi mai ales cu moravurile ei cuminţi, dar, din păcate, din ce în ce mai otrăvite de politică – cu cortegiile ei de farsori şi demagogi – şi de parvenitism, cu cohortele lui de imbecili, de venali şi de agramaţi”, mărturisea autorul Tudor Muşatescu.

În încheiere, trebuie subliniat faptul că reclamele au marcat evoluţia civilizaţiei în perioada interbelică prin actul publicistic care a existat din cele mai vechi timpuri sub formă verbală, tipărită sau scrisă, până la apariţia mesajului publicitar la radio, TV şi panouri publicitare. O reclamă este, de fapt, un brand al unui produs, devenind o tranzacţie pe piaţă, iar dorinţa de a-l cumpăra şi necesitatea produsului respectiv îl dezvoltă într-o afacere bine pusă la punct, chiar prosperă şi controlată de economia pieţei, o simbioză între producător, vânzător şi client. Reclamele fac parte din viaţa noastră…!

„Reclama este arta creării condiţiilor în care cumpărătorul se convinge singur să cumpere” (John Ferguson)

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!