Săptămâna viitoare, primăriţa Elena Lasconi se va întâlni cu consilierii locali pentru a discuta cu aceştia despre contractarea împrumutului de 55 milioane de lei. Din 18 august 2022, proiectul de hotărâre cu această temă a fost postat pe site-ul Primăriei, pentru a fi studiat de cetăţeni şi a face observaţii. De ce se împrumută Primăria? Pentru că nu are bani nici de contribuţia obligatorie în proiectele cu finanţare atrasă, darămite pentru valoarea integrală a investiţiilor, în situaţia în care acestea nu fac obiectul unor proiecte înaintate unor organisme finanţatoare. Nu este prima dată când Primăria Câmpulung apelează la un credit bancar. S-a mai întâmplat şi în primul mandat al lui Călin Andrei. În 2006, municipalitatea a luat un împrumut de la Banca Comercială Română, cu termen de rambursare 2031. Cu siguranţă, subiectul va da apă la moară contestatarilor activităţii primăriţei, dar în această manieră au procedat şi localităţi mari ale ţării, precum Clujul, care şi-au asigurat cofinanţările proiectelor europene din împrumuturi. Şi nu doar dintr-un împrumut, ci din mai multe, pentru a putea acoperi contribuţia proprie, impusă de aproape orice program cu finanţare externă. Câmpulungul n-are încotro, pentru că n-are bani nici de proiectele preluate de la fosta administraţie, nici pentru cele viitoare.
- Primăria nu poate suporta costurile proiectelor aprobate, unele datând din mandatul trecut, care n-au avut niciodată finanţare
Intenţia municipalităţii de a contracta un împrumut este singura opţiune identificată de administraţie pentru a suporta, într-o primă fază, contribuţia locală, care vine în completarea fondurilor atrase pentru câteva dintre investiţiile aflate pe agenda de lucru a Primăriei. Investiţii finanţate fie cu fonduri europene, fie cu fonduri guvernamentale.
Poate că lista pe care o veţi lectura în cele ce urmează nu va fi pe placul multora, inclusiv al Consiliului Local, în cadrul căruia s-a insistat pentru dezvoltarea oraşului începând din centru către periferii, şi nu invers. Însă Primăria a fost nevoită să compună o enumerare din proiectele pentru care are documentaţiile întocmite şi indicatorii tehnico-economici aprobaţi. Adică proiecte sigure, dar lipsite de finanţare. Asta nu înseamnă că, dacă administraţia câştigă proiecte mult mai atractive şi mai utile pentru comunitate, nu pot interveni schimbări în lista iniţială. Cu condiţia ca acestea să fie agreate de Consiliul Local.
Până atunci, însă, autorităţile pleacă la drum cu propunerile care fac obiectul proiectului de hotărâre supus dezbaterii publice:
- Reabilitarea străzii Nedeleşti: valoare totală – 2.711.392,07 lei; valoare propusă pentru finanţare din credit: 2.248.122,93 lei;
- Reabilitarea străzii Rujoi: valoare totală – 1.078.732,81 lei; valoare propusă pentru finanţare din credit: 894.420,26 lei;
- Reabilitarea străzii Mărcuş-Boboc: valoare totală – 3.510.247,53 lei; valoare propusă pentru finanţare din credit: 2.910.485,74 lei;
- Reabilitarea străzii Livadiei: valoare totală – 3.077.101,50 lei; valoare propusă pentru finanţare din credit: 2.551.347,16 lei;
- Reabilitarea străzii Leculeşti: valoare totală – 42.474.518,51 lei; valoare propusă pentru finanţare din credit: 21.006.536,86 lei;
- Construirea halei Pieţei Centrale: valoare totală – 19.966.732,66 lei; valoare propusă pentru finanţare din credit: 608.880,50 lei;
- Extinderea sistemului de canalizare pe străzile Grigore Alexandrescu, Valea Bărbuşii, Leculeşti şi Pârşenilor din Zona Urbană Marginalizată Cazărmilor: valoare totală – 3.423.151,11 lei; valoare propusă pentru finanţare din credit: 2.007.093,09 lei;
- Reabilitarea străzilor Grigore Alexandrescu, Valea Bărbuşii, Pârşenilor şi Leculeşti din ZUM Cazărmilor: valoare totală – 12.511.361,71 lei; valoare propusă pentru finanţare din credit: 10.299.538,46 lei;
- Amenajarea parcării supraetajate pe strada Fraţii Goleşti: valoare totală – 11.079.784 lei; valoare propusă pentru finanţare din credit: 11.008.384 lei;
- Extinderea reţelelor de canalizare în municipiul Câmpulung – 3.391.641 lei; valoare propusă pentru finanţare din credit: 1.465.191 lei.
Structura creditului de investiţii propus se prezintă astfel: durata de creditare – 15 ani; perioada de tragere – 3 ani; perioada de graţie – 3 ani; perioada de rambursare – 144 rate lunare egale; garantare – veniturile proprii ale Primăriei, conform Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.
„În prezent, municipiul Câmpulung are în derulare un credit la Banca Comerciala Română, contractat în anul 2006, cu termen de rambursare martie 2031, având un sold de la 31.05.2022 în sumă de 2.199.400 lei, pentru care, în anul 2022, gradul maxim de îndatorare este de 1,19%, iar serviciul datoriei publice pe întreaga perioada de rambursare, respectiv 2022-2031, este de 3.283.000 lei.”, precizează anunţul Primăriei.
- Elena Lasconi: Banii din împrumut nu se cheltuiesc fără consultarea Consiliului Local
De ce această listă inserată în proiectul de hotărâre? Pentru că aceste proiecte sunt certe, au indicatorii tehnico-economici aprobaţi, există de foarte multă vreme, mai bine de jumătate fiind restanţe ale mandatului trecut. Evident că administraţia este mai interesată să folosească o parte din banii împrumutaţi pentru a plăti contribuţia locală la viitoarele proiecte POR, numai că acestea nu sunt încă finalizate şi nu se cunoaşte decât orientativ suma care ar trebui suportată din bugetul Câmpulungului.
Dincolo de schimbările care pot interveni în enumerarea de investiţii plătite cu bani împrumutaţi, primăriţa Elena Lasconi a asigurat că nu va consuma banii din împrumut fără să consulte Consiliul Local. Şi în privinţa obiectivului care trebuie finanţat, şi în privinţa sumei care trebuie cheltuite.
„Ceea ce pot să le spun şi consilierilor locali este că, de fiecare dată când vom face trageri, vom trece prin Consiliul Local. Dacă ai 15-20% dintr-un proiect care dezvoltă oraşul şi vii cu 80-90% fonduri europene, mie mi se pare că acest lucru va creşte oraşul. Aş vrea să le prezint consilierilor o situaţie similară de la Cluj, Oradea şi alte zone care au accesat fonduri europene. Creditele pe care le făceau erau mână în mână cu accesarea de fonduri europene. Pentru că ei, la rândul lor, au avut nevoie de cofinanţări. L-am invitat şi pe expertul care ne-a făcut consultanţa pentru a accesa acest credit, pentru a le spune consilierilor în detaliu.”, spunea Elena Lasconi despre întâlnirea programată la sfârşitul săptămânii viitoare.
- Primăria nu are bani pentru cofinanţarea proiectelor de anvergură finanţate prin POR
Din păcate, şi pentru administraţie, şi pentru comunitatea locală, beneficiara proiectelor realizate, Primăria nu poate duce povara cofinanţărilor investiţiilor de anvergură planificate pentru Programul Operaţional Regional. „Aproape toate proiectele pe fonduri europene pe care le-am depus au fost pe PNRR, unde cofinanţarea era zero. Eu am spus-o de mai multe ori: PNRR este un „Moş Crăciun” al fondurilor nerambursabile.”, spunea primăriţa Elena Lasconi.
Însă, la anul, se deschide Programul Operaţional Regional. Şi Primăria Câmpulung este cu ochii pe POR, fiind cam singura şansă de a repara străzile câmpulungene atât de distruse din cauza inacţiunii din mandatele precedente. Liviu Ţâroiu, şi ca viceprimar, şi ca primar, a fost adeptul reabilitării uliţelor din zonele periurbane ale Câmpulungului. Şi bine că le-a asfaltat, căci meritau şi acei oameni asfalt în dreptul porţilor, pe drumuri înecate în noroi, ameliorate la răstimpuri cu pietruiri ineficiente. Dar, datorită POR, Câmpulung are o şansă să-şi pună la punct arterele centrale de care s-a ales praful cât timp administraţiile precedente s-au concentrat pe a pune la punct căile de acces de la periferii.
Nici POR nu alocă fonduri europene strict pentru proiecte de asfaltare. Dar asfaltarea poate fi cuplată cu alte intenţii ale municipalităţii precum traseele de piste de biciclete, care presupun reparaţia străzilor incluse în circuit înainte de a amenaja investiţia propriu-zisă. Mobilitatea urbană şi regenerarea urbană, care pun accent pe investiţii de îmbunătăţire a infrastructurii rutiere şi de utilităţi, conţin în pachetul de obiective şi reabilitări de străzi.
Altă şansă de a face asfaltări cu fonduri atrase nu există. Iar bugetul local nu poate suporta costul unor proiecte de asemenea amploare. Din păcate, bugetul local nu poate suporta nici cofinanţările proiectelor care se pregătesc pentru POR. Altfel spus, degeaba faci documentaţii şi le depui pentru finanţare dacă nu poţi suporta partea ta obligatorie.
„Cu ajutorul POR, noi vrem să asfaltăm străzi prin regenerare urbană, să schimbăm conducte, să facem spaţii verzi, locuri de joacă, lucruri importante. Aici va fi nevoie de cofinanţare. Întrucât nu s-au publicat ghidurile, eu nu pot să spun despre ce cofinanţare este vorba. Dar, cu siguranţă, va sări de 5%. S-ar putea să avem proiecte la care să venim cu 20% cofinanţare. Iar noi nu avem bani pentru cofinanţare, pentru că nu există aceşti bani. Singura şansă de dezvoltare a Câmpulungului sunt fondurile europene.”, ne-a declarat primăriţa Elena Lasconi.
„Oricum, eu sunt „arici” la buzunar, a adăugat aceasta. Cheltuielile sunt făcute la liniuţă. Prospectăm de fiecare dată piaţa. Şi eu ştiu că, în momentul în care găseşti oferta cea mai bună, şi aceea se mai negociază. Eu nu îngrop banii. Sunt foarte atentă la cheltuirea banului public şi vreau ca prin cei 55 de milioane să aduc proiecte în Câmpulung şi dezvoltarea Câmpulungului cu aproape 5 miliarde. Dacă 50 de milioane îmi aduc 5 miliarde, este o afacere pentru Câmpulung.”
Magda BĂNCESCU