Piatra cubică, controversata „modificare” a proiectului de amenajare a Bulevardului „Pardon”, a fost pretextul declanşării atacului împotriva principalei investiţii a municipiului. Mai întâi, prin reclamaţiile Ancăi Coşa care, cel mai probabil, a avut un pont privind fisura din documentaţia de autorizare, apoi prin acţiunea în instanţă a prefectului PNL Radu Perianu, având mingea ridicată la fileu de arhitecta rămasă fără contracte în acest mandat. Introducerea pietrei cubice în proiect în locul asfaltului dorit de Liviu Ţâroiu n-a fost visată de actuala administraţie căreia, oricum, nu-i ajungeau banii ca să complice soluţia de executare a investiţiei. În vara anului 2010, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional acorda un aviz favorabil proiectului de la Câmpulung, care propunea „reabilitarea /restaurarea fostei promenade a oraşului istoric, pe tronsonul Bulevardul Republicii şi strada Negru Vodă, între Parcul Central şi Parcul „Kretzulescu”, prin: refacerea pavimentului din piatră cubică, corpuri de iluminat stradal, mobilier urban, plantaţii de arbori din aceleaşi esenţe şi pe aceleaşi amplasamente cu cei dispăruţi, restaurarea parcurilor istorice.” Documentul a fost aprobat de ministrul de la acea vreme, Kelemen Hunor. Vă amintim că proiectantul a fost firma Consilier Construct, avându-l pe arhitectul Adrian Coşa în poziţia de şef de proiect. Echipa de proiectare, din care au făcut parte cinci arhitecţi, 15 ingineri şi un economist, i-a inclus şi pe soţii Anca şi Adrian Coşa.
Trotuarele lărgite cu 3 metri şi piatra cubică existau încă din proiectul lui Călin Andrei
Lecturând proiectul tehnic al investiţiei din timpul lui Călin Andrei, „Dezvoltarea infrastructurii turistice a municipiului Câmpulung prin „Reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex Parc Kretzulescu”, regăsim în documentaţia de la acel moment şi trotuarele mărite cu 3 metri, şi pavajul cu piatră cubică, este adevărat, nu pe întreaga suprafaţă carosabilă. Dar mai bine extragem din documentaţia vremii ceea ce ne interesează, fragmentele fiind prezentate în citat, aşa cum au fost redactate de impresionanta echipă de lucru de la proiectul „Kretzulescu”.
„Proiectul de faţă propune ca zona Bulevardului „Pardon” să fie redată pietonilor, fără a interzice, totuşi, circulaţia auto, care nu poate fi oprită datorită dorinţei şi obişnuinţei câmpulungenilor de a parcurge acest spaţiu cu maşina. (…) Se propune, pentru a rezolva această problemă, păstrarea, adiacent pastilei centrale, de o parte şi de alta, a două fluxuri de circulaţie auto în lăţime de 3,50 metri, unul pentru strada Negru Vodă, cu păstrarea sensului spre nord, şi celălalt pentru strada Republicii, cu păstrarea sensului spre sud.
Celelalte benzi carosabile, de lângă trotuarele din părţile laterale ale bulevardului pietonal, folosite astăzi pentru parcare, vor fi repavate cu piatră cubică şi delimitate prin borne, putând fi oferite spre închiriere riveranilor. Taxa de închiriere va fi suficient de mare ca să descurajeze parcarea, astfel încât aceste spaţii să fie folosite ca terase comerciale pentru alimentaţie publică.
(…) Reamenajarea bulevardului presupune suprimarea primei benzi de circulaţie pe ambele sensuri şi extinderea trotuarului cu 3 metri către partea carosabilă. Astfel, circulaţia pe fiecare sens se va desfăşura pe o singură bandă de circulaţie cu lăţimea de 3 metri. La marginea bordurii de delimitare a părţii carosabile s-a prevăzut un spaţiu de 0,4 metri pentru combaterea efectului de bordură.”
Cei 3 metri destinaţi circulaţiei auto erau prevăzuţi pe mai departe cu asfalt, însă diferenţa de 3 metri ataşată trotuarului extins se pava cu piatră cubică. Scrie în proiectul tehnic de acum 12 ani de care s-a folosit în mandatul său şi Liviu Ţâroiu, când a refăcut documentaţia numai pentru un fragment al fostului proiect al centrului istoric şi anume Bulevardul „Pardon”.
Fragmentul din proiectul lui Călin Andrei în care apare “repavarea cu piatră cubică”
Ţâroiu şi-a limitat proiectul la asfaltare
În proiectul făcut de Conteh Barengott, avându-l ca şef de proiect şi responsabil de lucrare pe inginerul George Răuţoiu, banda de circulaţie se menţine la 3 metri, cu o bandă de încadrare de 0,40 metri, iar trotuarele au o „lăţime variabilă”. Soluţia de amenajare a centrului în mandatul trecut: mixtură asfaltică şi pavaj ornamental.
În această primăvară, pe 12 aprilie, Consiliul Local a aprobat, la propunerea Executivului, modificarea soluţiei tehnice pentru investiţia de pe bulevard. „Pe zona cuprinsă între străzile Istrate Rizeanu şi Mihai Eminescu, în concordanţă cu imaginea istorică şi cu soluţiile implementate în situri istorice asemănătoare din centre urbane protejate, se va renunţa la aşternerea de covor asfaltic pe partea carosabilă, urmând a fi montată piatră cubică din granit, format 10x10x10 cm.” Modificarea s-a făcut cu avizul Direcţiei Judeţene de Cultură Argeş nr.22 din 15 februarie 2022, care impunea, însă, emiterea unei noi autorizaţii în concordanţă cu modificările aduse sau reluarea procedurii de autorizare.
Şi în proiectul lui Andrei, şi în al lui Ţâroiu, trotuarele erau lărgite cu 3 metri
Acum 12 ani, soţul Ancăi Coşa era şeful unui proiect pe care Ministerul Culturii îl aviza cu condiţia “refacerii pavimentului din piatră cubică”
Arhitectul şef Mădălina Zăgărin a povestit, în ziua obţinerii avizului favorabil, ce a păţit cu Adrian Coşa, membru al Comisiei Zonale de Monumente Istorice, la şedinţa Comisiei Judeţene de Cultură, în cadrul căreia a fost susţinut proiectul Bulevardului „Pardon”. „Efectiv, m-a hărţuit în comisia de astăzi (n.r. 15 februarie 2022) şi a fost nevoie să i se închidă microfonul, ca să pot să susţin proiectul.”, spunea şefa Direcţiei Tehnice care trecuse printr-o experienţă similară şi cu o lună înainte.
„Când am prezentat, pe 15 ianuarie, în comisie dispoziţia de şantier, am avut surpriza să nu poată vorbi nimeni din nou de domnul Coşa.”, relata Mădălina Zăgărin, care a propus două modificări din punct de vedere tehnic. „Şi anume să punem o şapă din beton în loc de nisip pentru a susţine travertinul, pentru că soluţia cu nisip nu era fezabilă. Nu se putea din punct de vedere tehnic, pentru că trebuie un suport mai rigid şi anume şapă din beton. Astfel de soluţii tehnice în niciun caz nu priveau comisia. Iar a doua modificare pe care am solicitat-o era ca în loc de asfalt să avem piatră cubică pe partea carosabilă. Aceste două modificări din punct de vedere tehnic le-a transformat domnul Coşa într-un monstru. În ceva ce n-am putut să susţin şi n-a putut nici comisia să tragă o concluzie plauzibilă. Şi atunci ni s-a solicitat o revenire cu detalii.”, revenire care s-a produs pe 15 februarie, când a şi fost acordat avizul favorabil pentru modificările cerute.
În 2022, Adrian Coşa a contestat, aşadar, piatra cubică pe carosabil, însă, cu 12 ani înainte, a condus un proiect prin care jumătate din carosabilul centrului – unde staţionau maşinile parcate – era propus pentru pavare cu piatră cubică. Iar Ministerul Culturii îl aviza cu refacerea pavimentului din piatră cubică. Magda BĂNCESCU
