Ieri după amiază, primăriţa Elena Lasconi a ţinut o conferinţă de presă pe Bulevardul „Pardon”, unde şantierul a „încremenit”, din dorinţa prefectului Radu Perianu, până la finalizarea unui proces declanşat pentru înlăturarea din funcţie a rivalei. De altfel, în mesajul său rostit în faţa jurnaliştilor şi a cetăţenilor adunaţi s-o asculte, Elena Lasconi a vorbit despre interesele politice care stau la baza unui atac fără precedent la adresa unui adversar posibil de înlăturat numai cu un dosar penal. Câmpulungenii care s-au oprit din deplasarea lor pe Negru Vodă şi Republicii s-au manifestat solidari cu cea vizată de şicanele murdare ale PNL, care au lovit într-o întreagă comunitate.
Fără a-i divulga numele, primăriţa s-a referit la răul produs Câmpulungului şi de Anca Coşa cât a ocupat funcţia de arhitect al Primăriei, dar şi ulterior, prin reclamaţiile cu care a „bombardat” instituţiile statului. Însă cea mai consistentă parte a discursului său s-a axat pe felul în care a fost „lucrată” de PNL şi înainte de declanşarea acţiunii în instanţă, şi după, când au minţit-o cu nonşalanţă că vor ajuta la deblocarea impasului în care au trântit o investiţie ajunsă aproape de final.
Cei care vor să se înscrie de acum înainte la audienţele primarului trebuie să ştie că ele se vor ţine pe Bulevardul „Pardon”, cu condiţia ca vremea să permită un dialog în aer liber, pentru ca ţara să afle cum a ajuns oraşul nostru bătaia de joc a unor instituţii manevrate în interesul lor de politicieni lipsiţi de scrupule.
- „Nu am aşteptări de la politicieni, pentru că eu nu fac politica lor râncedă”
„Suntem pe acel Bulevard „Pardon”. Acel Bulevard „Pardon”, emblema Câmpulungului, locul de întâlnire al comunităţii, de care ne-am fi putut bucura astăzi dacă celebrul contract de finanţare nu ar fi fost ratat de către fostul primar PNL. Nu am venit să vorbim de trecut, deşi ne bântuie. Vorbim de prezent.
Am spus şi o repet: nicio investiţie nu îşi are rostul dacă nu e pentru şi despre oameni. Prezentul îl ştiţi: am făcut rost de bani, m-am bătut pentru un proiect civilizat, demn de centrul Câmpulungului, şi nu de o banală asfaltare.
Dezamăgirea vine din aşteptări. Am avut, recunosc, aşteptări din partea tuturor câmpulungenilor, dar şi a celor care au legătură cu Câmpulungul. Ce aşteptări? În primul rând, să tragem la aceeaşi căruţă. Am renunţat la multe, pentru că din suflet iubesc acest oraş binecuvântat. Este şi o vorbă: dacă vrei să simţi că munca nu e o povară atunci trebuie să o faci din pasiune. Asta şi fac. În fiecare zi.
Ştiu că politica e alunecoasă. Însă, ce vreau să înţelegeţi este că sunt unul dintre puţinii politicieni care încearcă să folosească politica drept un instrument pentru binele comunităţii. Nu am aşteptări de la politicieni, pentru că eu nu fac politica lor râncedă, care nu are nicio legătură cu oamenii. Eu fac politica câmpulungenilor, a interesului fiecărui cetăţean. Ăsta e drumul greu. Dar viaţa mi-a arătat că drumul greu, nebătătorit, este calea dreaptă. Continui să lupt pentru Câmpulung şi ştiu că, în câţiva ani, vom deveni un exemplu pentru România. Trăiesc în fiecare zi cu convingerea că România se schimbă începând de aici, din Prima Capitală a Ţării Româneşti.”
- „Posedată de o siglă extremistă de partid, s-a dezlănţuit cu zeci de petiţii în toate direcţiile cu un singur scop: să blocheze dezvoltarea oraşului”
„Pe lângă atacurile mârşave ale vechii clase politice şi hărţuirile lor constante, au apărut în această ecuaţie nocivă pentru Câmpulung Muscel şi aşa numiţii oameni de bine. Unii plătiţi de partide, alţii frustraţi că nu prind contracte cu Primăria şi nici locuri de muncă la Primărie. Pentru că acum totul se face în litera legii. Concursuri şi licitaţii pe bune.
Nu ne putem poticni iar şi iar de aşa zisa viziune a unei arhitecte care îşi revendică de fiecare dată meritele asupra modului în care să arate oraşul. Mai ales că nu o recomandă nimic, mai puţin petiţiile, reclamaţiile şi felul în care arată acum oraşul. Gândiţi-vă că a fost arhitectul șef al municipiului, arhitect şef numit, nu prin promovarea unui concurs pe care l-a ratat de mai multe ori. Pe vremea când ea era la butoane, pe clădirile din centrul istoric au apărut faianţă neagră, geamuri termopan, construcţii ilegale, cocini şi coteţe pe domeniul public, totul culminând cu buncărul de beton armat care parazitează acum Băile „Kretzulescu”. Asfaltul a luat locul pietrei cubice, pentru că asta a fost viziunea acestei individe. Las la latitudinea câmpulungenilor să aprecieze şi să constate dezastrul în care ne-a adus.
Acum, posedată de o siglă extremistă de partid, din punctul meu de vedere, un accident pentru România, s-a dezlănţuit cu zeci de petiţii în toate direcţiile cu un singur scop: să blocheze dezvoltarea oraşului, implicit, ducerea la îndeplinire a obiectivelor primarului.”
- „Am avut o grămadă de promisiuni de la PNL-işti de la cel mai înalt nivel, promisiuni făcute cu zâmbetul pe buze, care s-au dovedit a fi false”
„În cele din urmă, a găsit un aliat în câteva instituţii ale statului. Şi ştiţi deja, acum ne judecăm cu Instituţia Prefectului, ceea înseamnă aproximativ doi ani lucrări blocate pe bulevard. Spun cu toată convingerea: prefectul e numit, e susţinut politic de PNL ca să facă astfel jocuri. Pentru că, în ciuda aparentei alianţe de la Câmpulung, lucrurile nu stau aşa. PNL e în alianţă pe faţă cu PSD la nivel naţional. Nu am rupt alianţa cu PNL Câmpulung bazându-mă pe buna lor credinţă, pentru că vorbim, totuşi, de câmpulungeni aici. De asemenea, am avut o grămadă de promisiuni de la PNL-işti de la cel mai înalt nivel, promisiuni făcute cu zâmbetul pe buze, care s-au dovedit a fi false. Concluzionez că ori sunt mincinoşi, ori incompetenţi. Ştiu ce voi face, nu mă las intimidată. Dacă câmpulungenii din PNL vor să facă concret ceva pentru oraş, atunci aşteptăm cu toţii lucruri concrete.”
- „Nu eu am emis această autorizaţie controversată. Nu eram în măsură să contest legalitatea unei autorizaţii de construire”
„Din acest moment, nu mai am nicio aşteptare. Merg înainte alături de cetăţenii care nu se intitulează de bună credinţă, ci sunt de bună credinţă. Vreau să vă spun câteva idei principale, pentru că detaliile se judecă în instanţă.
1.Avem documente.
2.Am cerut către I.S.C. reanalizarea documentelor existente la data emiterii autorizaţiei de construire. Nu am primit niciun răspuns.
3.Conform Legii contenciosului administrativ, prefectul are la dispoziţie şase luni să analizeze dacă trimite sau nu în judecată. Am şi fost să discut cu dânsul şi acum regret sincer. În toate celelalte acţiuni ale prefectului a avut nevoie de 4-5 luni ca să trimită în judecată, la noi, mai puţin de două luni.
4.Conform legii, „Prefectul asigură verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele acestora pe care le consideră ilegale.” Încă o dată, „verifică legalitatea actelor”. Ce înseamnă asta având în vedere că în Prefectura nu sunt specialişti în construcţii? Înseamnă că, în calitatea sa de prefect, apelează la specialişti pentru a se lămuri. Încă ceva, prefectul este şi mediator. În mod firesc, într-o societate normală, sănătoasă, prefectul ar fi trebuit să invite primarul şi reprezentanţii I.S.C. măcar pentru o discuţie şi nu să acţioneze de îndată, fără a solicita măcar un punct de vedere.
5.Ţinând cont de stadiul actual de avansare a lucrărilor, o eventuală anulare a Autorizaţiei de Construire, urmată de o aducere a lucrărilor la starea anterioară, ar conduce, în mod clar, la prejudicierea interesului public. Măsura ar fi, în mod clar, disproporţionată faţă de pretinsele nereguli constatate, dar asta va hotărî instanţa.
6.Deosebit de important, nu orice fel de nerespectări ale prevederilor legale pot sta la baza sesizării de către I.S.C. a Instituţiei Prefectului pentru anularea Autorizaţiei. O parte dintre nerespectările reţinute de I.S.C. la emiterea autorizaţie de construire şi menţionate de Instituţia Prefectului în cadrul acţiunii sale ar putea conduce doar la aplicarea unei sancţiuni contravenţionale, urmată de completarea documentaţiei, dar nu şi la anularea autorizaţiei de construire. Cu atât mai mult cu cât I.S.C. nu a dispus oprirea lucrărilor, deşi avea această competenţă.
7.Nu eu am emis această autorizaţie controversată. Nu eram în măsură să contest legalitatea unei autorizaţii de construire, pentru că nu sunt instanţă de judecată. Mai mult, în 2019, autorizaţia a fost publicată pe site-ul Primăriei. Conform legii, termenul maxim în care se poate contesta un act administrativ este de maximum un an.
8.E clar că vorbim de rea credinţă şi interese politice meschine.
9.E sută la sută clar că cei care suferă sunt oamenii, adică toţi câmpulungenii.
10.Este trist, dar adevărat: de mai bine de 30 de ani, politica nu este făcută pentru oameni, ci doar pentru interese de partid şi interese personale.
În semn de protest faţă de măsura accesorie a opririi lucrărilor pe bulevard, toate audienţele le voi face aici. În fiecare marţi, aici voi aştepta oamenii la audienţe, pentru ca toată lumea să vadă efectele dezastruoase ale vechii clase politice.
Dragi câmpulungeni, continuăm împreună! Nu ne lăsăm. Sunt sigură că binele învinge. Am mare încredere în justiţie. Voi face tot ce este posibil pentru ca acest bulevard să vă fie redat şi să recapete valoare şi importanţa pe care o merită. Pentru că voi meritaţi. Câmpulung Muscel merită. România merită. Astea nu sunt lozinci. Cred cu toată fiinţa mea că o să ne facem bine.”