Lucrările de reabilitare a mai multor tronsoane din DN 73D, pe teritoriul comunelor Mioarele şi Boteni, executate în această primăvară, până la începutul verii, nu au inclus şi zonele cu alunecări de teren. Au parte de porţiuni în care şoseaua s-a surpat în decursul timpului atât Boteni, cât şi Mioarele, unde s-au întreprins reparaţii repetate. Peste aceste „întreruperi” nedorite ale traseului pus la punct de curând s-a „sărit”, însă proiectul de reparaţie a DN 73D km 0+000 – km 30+000 – km 30+000 – km 49+125 include intervenţii şi asupra acestora. În momentul în care echipele de asfaltatori se pregăteau să „împacheteze”, Vasile Leau, primarul de la Boteni, ne spunea că lucrătorii vor reveni la toamnă, ca să continue ce a rămas nefinalizat în această primă etapă pe 2025. Zonele afectate de alunecarea solului, de pildă, n-au fost „atacate” în cadrul operaţiunilor de asfaltare din prima jumătate a anului şi este de aşteptat, de vreme ce proiectarea le-a luat în considerare, să se intervină asupra lor. Însă, cel mai probabil, nu se va întâmpla în acest an.
- Trei zone în care sunt necesare lucrări de consolidare
Potrivit documentaţiei înaintate Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş, în urmă cu doi ani, de către C.N.A.I.R. – Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti, soluţiile de remediere a celor trei zone care se prezintă cel mai rău de pe lungimea DN 73D arată astfel.
-Zona 1: DN 73D km 35+780 – km 35+830. Recomandarea proiectanţilor este de consolidare a sectorului de drum prin intermediul piloţilor foraţi, de diametru minimum 600 mm şi lungime minimum 15 m. „Piloţii se vor dispune spaţial şi se vor rigidiza la partea superioară cu un radier şi elevaţie tip zid de sprijin. Se va decoperta zestrea existentă pe o grosime de 1 m şi se va dispune un strat de balast stabilizat cu lianţi hidraulici. Se va reface şanţul din amonte, astfel încât apele să fie direcţionate controlat în lungul drumului.”, sunt recomandările autorilor documentaţiei, care mai propun „vegetalizarea întregului taluz şi plantare de copaci cu rădăcini adânci, pivotante.”
-Zona 2: DN 73D km 40+080 – km 40+170. „Având în vedere faptul că alunecarea de teren se dezvoltă pe zona mediană a unui versant, cu sector de drum în profil mixt, şi coroborat cu faptul că alunecarea cuprinde în totalitate sectorul de drum, se recomandă: realizarea unui viaduct îngropat cu fundaţie pe piloţi foraţi de diametru mare, minimum 800 mm şi lungime minimum 15 m. Viaductul se va realiza la o înălţime minimă de 1,50 m – 2,0 m faţă de cota drumului existent. Alternativ, se pot dispune structuri de consolidare în zona de rambleu şi zona de debleu, cu fundaţie pe piloţi foraţi, minimum 800 mm şi lungime 15 m, apoi refacerea umpluturii, corelată cu cota proiectată a drumului.”
-Zona 3: DN 73D km 46+080 – km 46+300. Soluţiile sunt aceleaşi de la zona 2 şi, complementar soluţiei alternative, se impune realizarea unui sistem de drenaj de adâncime pentru coborârea nivelul hidrostatic şi evitarea antrenării hidrodinamice a particulelor fine de pământ.
- Directorul general de la D.R.D.P. Bucureşti: „Domnul primar, nu are structură de drum naţional, pentru că platforma drumului este slabă”
„A fost o alunecare foarte urâtă, spunea, de curând, primarul Vasile Leau despre porţiunea cea mai afectată din lungimea de 49,125 km, din care 43,135 km, aproximativ 88%, în traversarea localităţilor. Norocul nostru, atunci când s-a întrerupt definitiv circulaţia, a fost că, înainte cu un an sau doi, făcusem încă o sesizare la ISU şi la Drumurile Naţionale, ca să-l reabiliteze, căci deja începuse să „fugă”. Am fost foarte consecvent şi, în fiecare lună, şi de două-trei ori pe lună, sunam. „E în lucru, e în lucru.”, mi se spunea. Doi ani numai aşa am stat, cu telefoane la Drumurile Naţionale – D.R.D.P. Bucureşti şi, în momentul în care s-a produs ruptura, proiectul era gata. Am avut mare noroc, căci altfel nu ştiu ce se întâmpla. A fost scos, în regim de urgenţă, la licitaţie şi s-a făcut lucrarea. Nu ştiu ce şanse mai aveam.”, preciza acesta despre o intervenţie mai veche.
În prezent, pe teritoriul Boteniului, mai este o singură zonă pe care se cunosc urmările alunecării terenului – una cu vechime -, care, între timp, s-a mai stabilizat. „Am promisiuni că, în acest an, vor face proiectul şi pentru aceea şi sperăm că, la anul, va fi reabilitată. Au şi cei de la Mioarele o alunecare la ieşire din Suslăneşti, unde s-au făcut, de asemenea, măsurători. Sperăm să-l consolidăm.”, a adăugat acesta. La o emisiune de la Muscel Tv, primarul Vasile Leau a povestit discuţiile pe care le-a avut cu directorul general de la D.R.D.P. Bucureşti – Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti. „Mi-a spus aşa. Domnul primar, nu are structură de drum naţional, pentru că platforma drumului este slabă. Acesta trebuie făcut de la zero.”, a punctat edilul despre neajunsurile arterei naţionale, care arată cum trebuie doar în zona Mioveniului.