După verdictul din această primăvară al Curţii de Apel Piteşti, care a achitat-o pe doctoriţa Ramona Herişanu pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă a pacientului său, Alin Niţescu, tatăl tânărului decedat în urmă cu opt ani s-a adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României. Părţile din dosarul format la Î.C.C.J. pe 7 iulie 2021 sunt: partea civilă Viorel Liviu Niţescu, părintele lui Alin, Ramona Ionela Herişanu, inculpat, achitată de condamnarea de doi ani de închisoare cu suspendare, părţile civile Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Argeş, şi Doru Liviu Niţescu, fratele lui Alin, în calitate de parte vătămată. Tatăl lui Alin spera să desfiinţeze cele stabilite de Curtea de Apel, ale cărei concluzii au exonerat-o de răspundere pe doctoriţa Herişanu, neputându-se stabili legătura de cauzalitate între moartea lui Alin Niţescu şi tratamentul administrat. Pe 8 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a respins, însă, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de Viorel Niţescu împotriva deciziei penale nr.364/A din 29 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti.
Pentru magistraţii de la Curtea de Apel, a lipsit legătura de cauzalitate între aplicarea tratamentului şi moartea lui Alin Niţescu
Prin hotărârea din 29 aprilie 2021, magistraţii Curţii de Apel Piteşti au considerat că apelurile Parchetului şi Ramonei Herişanu sunt fondate, nu şi cel al lui Viorel Niţescu, a cărui solicitare era ca medicul să execute pedeapsa în condiţii de penitenciar. La judecata de fond, finalizată pe 11 septembrie 2020, doctoriţa a fost condamnată de Judecătoria Piteşti la doi ani de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, cu suspendarea, sub măsura supravegherii, a executării pedepsei principale. La apel, însă, judecătorii instanţei superioare au considerat că se impune achitarea acesteia, întrucât fapta ei nu este prevăzută de legea penală.
Verdictul de condamnare al primei instanţe a avut la bază următorul fapt: „În data de 1 august 2013, fără a monitoriza şi evalua starea de sănătate a lui Niţescu Alin George, pentru administrarea în condiţii de siguranţă a tratamentului injectabil cu Zypadhera, a administrat acest tratament, provocând decesul acestuia.” În schimb, Curtea a constatat, pe baza probelor administrate în timpul procesului penal, că „nu s-a putut stabili o legătură de cauzalitate între acţiunile inculpatei în exerciţiul profesiei sale din 1 august 2013 şi decesul victimei din 2 august 2013. Prin urmare, faptei reţinute în sarcina inculpatei îi lipseşte unul dintre elementele laturii obiective şi anume legătura de cauzalitate.”
O parte dintre argumentele magistratului de la Judecătoria Piteşti, combătute la apel, le prezentăm în continuare. Judecătorii de la Curtea de Apel nu au împărtăşit susţinerea colegului care a pronunţat condamnarea, potrivit căreia „inculpata nu a verificat, prealabil administrării tratamentului din 1 august 2013, starea de sănătate a lui Niţescu Alin George, pentru a aprecia dacă există contraindicaţii la administrarea lui, aspectul punctat de prima instanţă fiind la latitudinea medicului curant. Comisia din cadrul I.N.M.L. a apreciat că nu s-au încălcat reguli de conduită medicală.”
Alt aspect invocat în hotărârea de condamnare cu care magistraţii de la Curtea de Apel n-au fost de acord: faptul că tatăl lui Alin ar fi adus la cunoştinţa medicului reacţiile adverse la tratament (stări de somnolenţă, erupţii cutanate la nivelul mâinilor), iar medicul nu ar fi dat curs acestor informări, procedând în continuare la efectuarea tratamentului. „Curtea nu împărtăşeşte această opinie a instanţei de fond, de vreme ce există contradicţii între declaraţiile părţilor (partea civilă a susţinut că a adus la cunoştinţa medicului, iar inculpata a negat că ar fi fost astfel informată).” Cea care pregătea lunar tratamentul pacientului, audiată ca martor, a precizat că, la administrările anterioare, pacientul nu a acuzat reacţii adverse.
În privinţa legăturii de cauzalitate între administrarea tratamentului cu Zypadhera din ziua de 1 august 2013 şi moartea lui Alin, raportul de expertiză medico-legală menţionează că: „(…) există o cauzalitate indirectă, determinată, nu de tehnica de injectare a substanţei, ci de apariţia imprevizibilă şi necontrolabilă prin măsuri de prevenţie a complicaţiilor sindromului postinjecţional, pe fondul unei vulnerabilităţi complexe (…).”
Comisia de la I.N.M.L.: „S-a aplicat un tratament corect, atât la cabinetul de psihiatrie, cât şi la Spitalul Judeţean”
Pentru Judecătoria Piteşti au cântărit, în adoptarea hotărârii de condamnare, concluziile din raportul de constatare medico-legală al S.M.L. Argeş din 10 octombrie 2013 şi completarea la acest raport, datată 9 aprilie 2014. Concluzii care, însă, n-au stat şi la baza hotărârii Curţii de Apel, deoarece, în raport, „se menţionează faptul că, în lipsa examenului toxicologic efectuat pe probele prelevate la internarea pacientului (sânge şi urină), nu putem stabili felul morţii şi nici legătura de cauzalitate dintre administrarea tratamentului injectabil cu Zypadhera 405 mg şi deces. Iar în completarea la raport se menţionează că datele furnizate de examenul necroptic macro şi microscopic converg la existenţa unei legături directe şi condiţionate între administrarea de Zypadhera şi deces (…). Astfel, acelaşi medic primar legist formulează, în decurs de o jumătate de an, două concluzii contradictorii cu privire la aceeaşi persoană şi aceeaşi situaţie de fapt, concluzii pentru care s-a impus efectuarea unei expertize medico-legale şi reanalizarea ulterioară a obiectivelor de către Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul I.N.M.L.”
Potrivit avizului I.N.M.L. din 3 mai 2018, pe care şi l-au însuşit prin semnătură 11 medici, din documentaţia medicală nu rezultă existenţa unor afecţiuni cardiace ale victimei. Diagnosticul de miocardită, stabilit cu ocazia necropsiei efectuate la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Argeş, a fost infirmat de raportul de expertiză efectuat de Institutul „Mina Minovici”. „În acelaşi aviz se arată că diagnosticul psihiatric sever al pacientului impunea aplicarea tratamentului psihiatric injectabil. Din documentaţia medicală analizată nu rezultă existenţa altor afecţiuni ce necesitau reevaluarea stării de sănătate anterior injectării medicaţiei psihiatrice.”
Raportul de expertiză medico-legală, pe care Curtea şi-a întemeiat opinia, punctează şi alte aspecte: nu s-au constatat greşeli de conduită şi tehnică medicală; „nu se poate reconstitui cu certitudine un diagnostic complet al pacientului, prin urmare, nu se poate vorbi despre un diagnostic „fals” sau incomplet la nivelul Spitalului Judeţean Argeş, cu atât mai mult cu cât s-a luat în considerare faptul că simptomatologia a apărut postinjecţional şi, indiferent de etichetarea diagnostică, s-a aplicat un tratament corect, atât la nivelul cabinetului de psihiatrie din Clinica „Self Control”, cât şi la nivelul Spitalului Judeţean, prin terapie specifică ATI.” (sursa citatelor inserate în text: rolii.ro).
Astfel, Curtea de Apel a considerat că nu sunt întrunite elementele infracţiunii de ucidere din culpă, împrejurările în care a survenit decesul lui Alin Niţescu neconstituind o faptă care să fie prevăzută de legea penală, întrucât lipseşte legătura de cauzalitate sub aspectul laturii obiective. Pe 29 aprilie 2021, magistraţii instanţei superioare au rejudecat cauza şi au achitat-o pe dr.Ramona Herişanu. Apelul declarat de părintele pacientului decedat, în calitate de parte civilă, împotriva sentinţei Judecătoriei Piteşti, care îi dădea dreptul la daune de 100.000 de lei, a fost respins ca nefondat.
Al treilea eşec în instanţă pentru familia Niţescu s-a produs pe 8 septembrie 2021, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României i-a respins cel mai recent demers. Magda BĂNCESCU