Lecturând cugetările unora dintre cei care simt nevoia să se manifeste faţă de o temă locală, realizez cât de puţin pricep unii din informaţia livrată. Mulţi nu pricep nimic, din cauză că nu parcurg conţinutul articolului, nefiind de felul lor cititori. Însă fac pe scriitorii, de dragul slobozirii invectivelor sancţionabile penal, la adresa primăriţei, tactică adoptată indiferent ce se publică. O înjură pe Lasconi şi în subsolul ştirilor care n-au legătură cu primarul şi Primăria. N-o să spun că alţii nu înţeleg, pentru că nu-i duce capul. Prefaceţi-vă că n-aţi văzut fraza de mai înainte şi că nu le vedeţi nici pe următoarele două. După calitatea textelor provenind, de foarte multe ori, de la nişte tomberoane lingvistice, grosul cetăţenilor care se exprimă agresiv, vulgar, în litera Codului Penal, atunci când ofensele dintre cele mai mizerabile se transformă în ameninţări cu abuzul fizic şi cu moartea, sunt oameni fără carte. Nişte analfabeţi, care se cred grozavi dacă înjură un om la modul cel mai grosolan. Dincolo de disconfortul psihic produs, victima atacurilor n-are de ce să se teamă, electoral vorbind, pentru că acest tip de individ n-are conştiinţa votului. În general, n-are conştiinţă de niciun fel.
Deşartă injurii, de cele mai multe ori, violente, însă nu votează, căci e prea mare deranjul. Şi sigur n-are nicio opţiune.
Aleg trei subiecte despre care am constatat că nu s-au înţeles deloc, în ciuda repetiţiei lor în media, toate soldate cu nedumeriri frapante.
Primul: garajele. Oameni buni sau răi – sau rău intenţionaţi -, care scrieţi cu un apetit de nepotolit prin informaţiile care nu vă conving. Sau nu vă convin. Celor care susţineţi că „nu s-a demolat nimic” sau „unde s-a demolat?”, căci sunt pline Vişoiul şi Gruiul de magherniţe pe mai departe, le prezentăm din nou cronologia intenţiilor Executivului. Poate avem noroc şi-o veţi accepta. Degajarea terenurilor publice ocupate de garaje se face în două etape. În prima au intrat 138 de coşmelii care figurau în evidenţele Primăriei cu contracte de închiriere. Cele 138 erau – căci nu mai sunt, fiind demolate – în Grui şi Vişoi. În Grui, lângă parcul central şi peste drum de parc, iar în Vişoi, de la benzinăria Moll, în sus, până la podul Gobej, pe partea stângă a străzii
Alexandru cel Bun, cum te îndrepţi către Gardă.
Cei 138 de „garajişti” au primit somaţii să procedeze la desfiinţare prin efortul lor, până la 31 august 2021. De ce Elena Lasconi a anunţat un total de 148 de garaje în prima fază, dacă hotărârea de Consiliu prevede cu zece mai puţin? Pentru că, în afara celor cu contracte de închiriere, au fost depistate în teren zece ai căror deţinători n-au plătit niciodată nimic pentru şandramalele descoperite abia acum.
Degeaba urlaţi că n-au dispărut garajele, căci nu trebuiau să dispară toate în acelaşi timp. A doua etapă de demolare le include pe restul de 721, pentru care cetăţenii achitau chirie. Şi în această etapă, mai mult ca sigur, vor fi descoperite multe construcţii scăpate autorităţilor trecute, estimarea fiind în jurul a 1.200-1.500. Cei 721 de titulari de contracte sunt încă în perioada de graţie. Adică au actele prelungite cu trei luni: iulie, august şi septembrie. Lunile octombrie şi noiembrie reprezintă răgazul acordat pentru demontare. Rămâne de văzut dacă administraţia va respecta graficul propus, întrucât mi se pare firesc să se amenajeze mai întâi locurile eliberate de garaje. Adică primăriţa să nu se aglomereze iar cu întâlnirile cu fiecare dintre cei 721, cu care să ducă muncă de lămurire, aşa cum a făcut cu ceilalţi, ca să le ridice prin bună înţelegere. Clar lucru, prima rundă de discuţii n-a fost timp pierdut, de vreme ce Primăria nu mai are motiv să cheltuiască banii cu o firmă profesionistă.
Asta este povestea garajelor, actul I: 138 + 10, în prima etapă, 721 + câte vor fi depistate într-o ilegalitate totală, în etapa a doua. Va fi şi o etapă a treia în care Elena Lasconi îşi va îndrepta atenţia asupra câmpulungenilor cu garaje edificate pe terenuri private din vecinătatea blocurilor. Procedura va fi îngreunată de acţiunile în instanţă deschise împotriva celor care vor refuza demolarea, perdanţi din start, întrucât construcţiile sunt neautorizate, deci, ilegale.
Al doilea subiect pe care unii nu l-au înţeles sau se fac că nu-l întreg: o aşa-zisă exclusivitate a Festivalului de Folclor „Sus la munte, la Muscel”, soldat cu o jelanie ipocrită, cum că electoratul Elenei Lasconi n-a avut faţă pentru camerele de filmare ale televiziunii naţionale. Şi că publicul a fost selectat după preferinţe. O minciună! La rugămintea directorului Liviu Iana, ziarul nostru a publicat în mai multe ediţii, inclusiv pe site şi pe pagina de Facebook, un anunţ în care era precizat inclusiv numărul de telefon al Casei de Cultură, la care lumea era îndemnată să sune ca să obţină invitaţii. Dar nu s-a înghesuit nimeni să le ceară. Primăriţa a povestit că n-au dat deloc bine în filmarea echipei de la TVR, realizată şi cu cameră mobilă, şi cu drona, cele 50 de scaune goale, din lipsă de participanţi. Dacă, într-adevăr, v-aţi fi dorit să ajungeţi la concerte, nu vă oprea nimeni la poartă.
Al treilea subiect interpretat nedrept: pandemia, motiv de contramandare a unor evenimente după cum convine Primăriei. Lasconi s-a trezit târâtă în noroi şi pentru Posada Rock, o acţiune blamată de publicul simpluţ de la Câmpulung pentru faptul că a avut permisiunea de a fi organizată, iar Zilele Municipiului, nu. Trebuie să fii limitat rău ca să nu pricepi că organizatorii celor două evenimente sunt diferiţi. În desfăşurarea festivalului rock sunt implicaţi Asociaţia „Rock Culture” şi Ministerul Culturii, Primăria având statut de contributor la susţinerea unor premii. Festivalul nu e făcut de Primărie. Zilele Câmpulungului, da. Iar Zilele Câmpulungului n-au fost anulate din motiv de pandemie, ci din cauza unei licitaţii prost concepute, prost derulate şi prost finalizate.