Unul dintre domeniile în care Primăria are lipsuri serioase o constituie socialul şi, în special, locuinţele statului. Cea mai recentă contabilizare a apartamentelor şi garsonierelor municipalităţii, prin raportare la totalul dosarelor aflate în aşteptare, a scos la iveală „averea” locativă: 13 locuinţe, toate devastate, la 700 de solicitări. „Avem 13 locuinţe sociale care sunt „praf”! „Praf”! Igrasie… plouă înăuntru, acoperişuri distruse, arată îngrozitor!”, este starea actuală a puţinelor spaţii locative, care n-au cum să fie repartizate într-un asemenea hal, descris de primăriţa Lasconi.
Soluţia găsită pentru a acoperi cât de mult se poate din totalul cererilor o reprezintă construcţia unui cartier din containere. Aşadar, viitoarele locuinţe sociale nu vor mai fi la blocuri, ci în case amenajate în containere decente, prevăzute cu toate utilităţile. Iar ca variante de amplasament sunt luate în calcul două terenuri: unul în Grui, pe proprietatea fostului CFS – „să vedem dacă ne iese executarea”, este condiţia Elenei Lasconi -, altul în vecinătatea fostei Uzine Electrice, pe Drumul Poienari, aşadar, în partea opusă a oraşului. „Vrem să-i luăm pe cei care stau în prezent în clădirile din centrul Câmpulungului, care şi acestea arată foarte rău, pentru că vrem să le reparăm.”, sunt intenţiile primăriţei.
S-a renunţat la inutila şcoală programată a se construi în Grui în favoarea unui cartier de locuinţe
Cartierul din containere, pentru realizarea căruia vor fi folosiţi 600.000 de euro, alocaţi prin Grupul de Acţiune Locală Câmpulung Muscel, nu înlocuieşte o altă investiţie cu specific „locativ”, aflată printre obiectivele stabilite în mandatul trecut. Şi anume reabilitarea clădirii abandonate din vecinătatea fostului Liceu Minier, de la Şoseaua Naţională, cu scopul de a o transforma în locuinţe ale Primăriei. Aşadar, rămâne în vigoare planul lui Liviu Ţâroiu de a repara acest imobil devastat, mai cu seamă că, în vara anului trecut, înainte de alegeri, s-au alocat din economiile constituite ca excedent bugetar 112.000 lei, pentru o documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii şi alte studii necesare transformării construcţiei părăginite în apartamente.
Atunci, de unde provin cei 600.000 de euro pentru investiţia cea nouă în cartier format din module individuale? Se renunţă la şcoala care urma să se construiască în Grui, finanţată cu 500.000 de euro prin GAL şi 100.000 de euro, contribuţie de la bugetul local. Încă de la momentul includerii acestei investiţii pe lista de obiective suportate din bani europeni, a fost sesizată inutilitatea ei, în condiţiile scăderii accentuate a numărului de copii. Fenomen care afectează funcţionarea celorlalte unităţi şcolare, puse în imposibilitatea asigurării efectivelor de elevi.
Chiriaşii din centru nu se vor lăsa duşi nici legaţi la ieşirea din oraş
Acum nu suntem edificaţi unde vor fi mutaţi chiriaşii din casele Primăriei şi din cele particulare, în care au rămas familii răzleţe de locatari ai statului: în acest cartier de containere sau în blocul social din Grui? Nouă ne vine greu a crede că, după câteva decenii în care au trăit în „buricul târgului”, lângă Grădina Publică sau pe Bulevard, locatarii vor accepta un domiciliu la ieşirea din oraş. Fie la container, fie în clădirea din faţa fostului Minier. Probabil că se vor găsi unii care vor refuza chiar şi Gruiul. Noi am stat de vorbă cu o familie dintr-o casă aflată puţin mai jos de „Bărăţie”, căreia i s-a oferit un apartament ca să părăsească imobilul central, întrucât proprietarul este împiedicat de prezenţa chiriaşilor Primăriei să-l repare şi să-i dea o funcţionalitate. Iar femeile au refuzat, deşi la bloc ar avea condiţii mai bune de trai. Şi ca ele mai sunt şi alţii.
La fel, avem o mare îndoială că cei 700 de solicitanţi se vor înghesui să accepte oferta Primăriei, în cazul concretizării cartierului pe Drumul Uzinei. Atunci, să vedeţi cum îşi vor găsi singuri locuinţe sau cum se vor descurca cu părinţii şi bunicii sub acelaşi acoperiş, variantă preferabilă mutării în afara Câmpulungului.
Nu se renunţă la blocul social din Grui
Blocul rămâne între planurile actualei administraţii, chiar dacă partea financiară a Primăriei este copleşitoare pentru bugetul local. 4.326.590,10 lei este contribuţia estimată a Câmpulungului dintr-un proiect apreciat de autorul studiului de fezabilitate la 20.806.814,42 lei sau 4.426.982 euro. Ministerul Dezvoltării Regionale era dispus să finanţeze 16.480.224,32 lei, sumă care acoperă cheltuielile pentru investiţia de bază prevăzute în devizul general şi lucrările de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier. Atât plăteşte ministerul din cele 20,8 milioane de lei. Diferenţa este partea Câmpulungului pentru: lucrările de amenajare a terenului, lucrările pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţie, cheltuielile ocazionate de serviciul de proiectare, asistenţă tehnică, consultanţă şi dirigenţie de şantier, precum şi alte cheltuieli din categoria organizării de şantier, altele decât cele pentru construcţii şi instalaţii, taxe, cote, comisioane, dacă este cazul, cheltuieli diverse şi neprevăzute. În sarcina municipiului cad şi cheltuielile pentru probe tehnologice şi teste. Ministerul a alocat proiectului de la Câmpulung, pentru anul 2019, 108.268 lei. Pentru anul 2020, nu avem nicio informaţie legată de vreo alocare de la centru destinată acestui proiect.
Câştigătoarea licitaţiei pentru blocul din Grui, cu 50 de apartamente, firma de pe locul doi
Vă amintim că licitaţia pentru construcţia blocului de locuinţe sociale din Grui, pentru obţinerea căreia s-au răfuit italienii, a fost câştigată, într-un final, de firma de pe locul doi. Iniţial, Liviu Ţâroiu a dat câştigător ofertantul care a prezentat cel mai mic preţ. Condiţia de bază a licitaţiei pornite de la o valoare estimată de 17.465.270,62 lei. La licitaţie s-au înscris patru asocieri de firme, dintre care trei cu oferte destul de apropiate. S-a distanţat de acestea Asocierea formată din Monti Consult SRL, Migifra SRL şi ISO Proiect SRL, plasată la o diferenţă de 984.390,62 lei de preţul de pornire a licitaţiei. Următoarea poziţionată a fost Asocierea formată din Manelli Impresa SRL şi Interactive Design SRL. Primarul i-a dat câştigători pe cei de la Monti Consult. Au urmat ripostele în lanţ ale firmei de pe locul doi, care nu s-a lăsat până nu s-a văzut cu contractul.
Oferta scoasă câştigătoare nu includea lucrările de instalaţii electrice şi de gaze naturale, învingătoarea nefiind autorizată pentru acest gen de intervenţii. Şi nici n-a adus la licitaţie un subantreprenor care să-şi asume sarcina. Prin urmare, ocupanta poziţiei secunde a atacat rezultatul licitaţiei şi a câştigat, de mai multe ori, la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, după cum era de aşteptat. Ţâroiu şi Primăria, de ochii lumii, au atacat decizia C.N.S.C. la Curtea de Apel şi, la fel, după cum era de aşteptat, au pierdut. Şi aşa a promovat înaintea ofertei celei mai mici ocupanta locului doi. După o jumătate de an de fricţiuni, comisia de evaluare a Primăriei a declarat câştigătoare oferta firmei Manelli Impresa, care a oferit un preţ de 17.194.040 lei. Cu 271.230,62 lei sub estimarea de la licitaţie.
Magda BĂNCESCU