Dacă primarul Liviu Ţâroiu, secretarul Ramona Simion şi arhitectul şef Cătălin Ghiţă ar fi ştiut de existenţa unei hotărâri care „zace” prin Primărie de şase ani, incineratorul de deşeuri animale nici n-ar fi trebuit să intre în procedura de autorizare, care a debutat cu eliberarea certificatului de urbanism. Cei mai importanţi oameni ai instituţiei demonstrează că sunt pe lângă propriile legi, adoptate la nivel local, deşi, în cazul acesta, nu era vorba despre o hotărâre oarecare. Ci una care ferea comunitatea locală de noi depozite şi incineratoare de deşeuri. La şase ani distanţă de votul crucial, acordat ca urmare a unei iniţiative a ziarului Evenimentul Muscelean, preluată de trei consilieri locali, dintre care doi membri ai Asociaţiei „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul”, Executivul lui Liviu Ţâroiu avea ocazia să se folosească de prevederile salvatoare. Adică să fructifice existenţa hotărârii care interzice crematoriile de orice fel, apărute după data de 31 martie 2014, când a fost adoptată Hotărârea nr.28 privind interzicerea activităţii de depozitare/stocare a deşeurilor periculoase pe raza municipiului Câmpulung. Amintim că subiectul acestei săptămâni, care a agitat comunitatea câmpulungeană, l-a reprezentat „piatra de temelie” a unui crematoriu de deşeuri animale, propus a fi construit la intrarea în oraş, la marginea arterei naţionale care duce la Braşov, puţin mai jos de spălătoria lui Nelu Şuşter.
Ţâroiu, Simion şi Ghiţă, „paraleli” cu o hotărâre crucială, care interzice depozitele şi incineratoarele de deşeuri la Câmpulung
În momentul în care la Primăria Câmpulung a apărut solicitarea unui patron de firmă înfiinţată acum un an, interesat să scoată bani arzând leşuri la intrarea în oraş, funcţionarii n-aveau de ce să mai stea la discuţii cu el. Şi asta pentru că intenţia lui de afacere este incompatibilă cu H.C.L. nr.28/2014, care prevede la articolul 2, alineatul 3, că: „Se pot înfiinţa incineratoare, pentru materialele care trebuie incinerate conform normelor sanitare, pe lângă spitalele de pe raza municipiului Câmpulung şi numai pentru materialele rezultate din activitatea medicală de pe raza Câmpulungului.” Iar la articolul 3: „Se aprobă funcţionarea de depozite de deşeuri nepericuloase doar pentru cele rezultate din activitatea unităţilor economice de pe raza municipiului Câmpulung, excepţie făcând groapa de transfer, ca parte integrantă din proiectul „Managementul integrat al deşeurilor la nivelul judeţului Argeş.”
Aşadar, este exclus un crematoriu de animale moarte! Deşi interdicţia este în vigoare de şase ani, cei de la Primărie, eliminându-le incompetenţa, indiferenţa sau existenţa unui interes personal, din bunătate, i-au eliberat firmei AT Burning SRL, din Câmpulung, reprezentată de Tiberius Nicolae Ancu, Certificatul de Urbanism nr. 59, din 11 mai 2020, în scopul „Construirii clădire adăpost, amplasare incinerator deşeuri animale, structură provizorie (după avizare/aprobare PUZ)”. De ce? Cel mai probabil, pentru că au uitat, în cazul primarului Ţâroiu, sau n-au ştiut deloc, în cazul secretarului Simion şi al arhitectului şef Ghiţă. Deşi toţi trei sunt obligaţi să viseze legile locale, mai cu seamă pe cele în materie de construcţii şi protecţia mediului, un subiect atât de delicat într-o localitate care se amăgeşte că are o şansă de dezvoltare cu turismul.
Iată cât de uşor scăpau cei de la Primărie de solicitarea ingrată a afaceristului care, după şapte ani de oarecare linişte, câţi au trecut de la incendierea depozitului de otrăvuri de la ARO, a produs vâlvă cu altă intenţie „toxică”.
Un ordin al Ministerului Sănătăţii impune o distanţă minimă de 500 de metri de ultima locuinţă
Chiar dacă responsabilii Primăriei au uitat de hotărârea din 2014, tot aveau la îndemână pârghii legale să-l facă pe petent să se răzgândească în privinţa amplasamentului. Şi anume Ordinul Nr.119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, emis de Ministerul Sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial Nr.127 din 21 februarie 2014, prevede la Capitolul I Norme de igienă referitoare la zonele de locuit, articolul 11, alineat 1, care sunt distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei sunt următoarele. În cazul incineratoare pentru deşeuri periculoase şi nepericuloase, distanţa minimă este de 500 metri de ultima locuinţă. Articolul 43 stabileşte ce condiţii trebuie să îndeplinească instalaţiile de incinerare a deşeurilor. Una dintre acestea impune ca amplasarea şi stabilirea zonei de protecţie să se facă în urma studiilor de impact asupra mediului şi sănătăţii.
Începătorul, care a prins nişte fonduri europene, s-a apucat de construcţia ilegală
Cine este petentul? AT Burning SRL, o obscură firmă de apartament, care chiar într-un apartament dintr-un bloc Turn îşi are sediul social. Adresa SRL-ului înfiinţat în 2019, care are un singur angajat, potrivit informaţiilor de la Finanţe Publice, figurează în Blocul A2A, scara B, apartament 8, camera 2, Bulevardul I.C. Brătianu, nr.39 bis. Ce reţine atenţia la firma lui Tiberius Nicolae Ancu este obiectul de activitate ales de întreprinzător: tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase, o afacere bănoasă, de altfel, care, la Câmpulung, nu mai poate fi desfăşurată sub o rază de 3 kilometri de ultima casă. Ideea de business „incendiar” este, probabil, în legătură cu finanţarea obţinută prin Programul START-UP, care rulează fonduri europene acordate „începătorilor”. Dacă omul a obţinut banii, ca pentru început de drum, trebuia să-i bage în ceva.
Cum, pesemne, era presat de termenele contractului de finanţare să dovedească ce a făcut cu fondurile UE, a şi început să construiască „Clădirea-adăpost şi incineratorul de deşeuri animale – construcţie provizorie”. Asta deşi de-abia i s-a eliberat certificatul cu urbanism! Mai precis, pe 11 mai 2020. Una dintre condiţiile Primăriei care, repetăm, dacă îi opunea solicitantului hotărârea din 2014, discuţia se închidea, consta în întocmirea de către Ancu a unui Plan Urbanistic Zonal, care urma să fie aprobat de către Consiliul Local.
O procedură de durată, care presupune o sumedenie de formalităţi, până la obţinerea autorizaţiei de construire, pe care insul a încălcat-o, apucându-se să construiască pe propria răspundere. În ciuda faptului că certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii. Primăria recunoaşte că „amenajarea terenului şi construcţia unei platforme de beton pe o suprafaţă de aproximativ 37 mp s-a realizat în mod ilegal, iar platforma nu respectă nici măcar proprietatea beneficiarului, aceasta depășind limita proprietăţii cu o suprafaţă de circa 10 mp. (…) Urmează ca SC AT Burning SRL, prin reprezentant legal, să fie sancţionat cu amendă şi, ca măsură, sistarea şi desfiinţarea lucrărilor executate fără autorizaţie de construire.”
Când toate inconvenientele erau eliminate din start dacă cineva îşi amintea de hotărârea salvatoare! Dacă, după măsura sistării, insul continuă lucrarea, acesta riscă dosar penal.
Patronul n-ar fi putut să ardă orice deşeu animal
În cazul fericit în care se ajungea la autorizarea incineratorului, patronul nu putea să ardă orice fel de deşeu animal. Ci doar pe cele pentru care există obligativitatea, conform legilor europene şi naţionale. Dar cu atât mai mult trebuie respectată legislaţia europeană, cu cât finanţarea crematoriului provine de la UE. Potrivit Regulamentului Comisiei Europene nr.1069/2009, care împarte reziduurile sau „subprodusele de origine animală”, nedestinate consumului uman, în trei categorii, numai pentru cele care intră în categoria I există obligativitatea incinerării. Mai precis, din cauza riscului prezentat, incinerarea este obligatorie pentru „toate părţile corpului acelor animale suspecte de /confirmate cu encefalopatie spongiformă bovină sau, popular spus, „boala vacii nebune”; animalele de companie, din grădinile zoologice, de la circ sau folosite pentru experimente; deşeurile de catering provenite din mijloace de transport folosite la nivel internaţional (transport aerian, naval, rutier, pe căi ferate).” Sursa foto: Facebook
Ce spune primarul
“Orice societate comercială şi orice persoană fizică poate depune o cerere pentru eliberarea unui Certificat de Urbanism. Ceea ce pe noi, ca şi Primărie, ne obligă să-i eliberăm un răspuns, bineînţeles că în acel Certificat de Urbanism îi punem nişte condiţii. În acest caz, i-am pus o condiţie, cu toate că am avut o discuţie cu dânsul personal, cu societatea care a solicitat, că este greu de obţinut o aprobare în interiorul oraşului pentru această incinerare de deşeuri, chiar dacă sunt animaliere. Deşeurile animaliere nu sunt considerate ca periculoase, fiindcă toate abatoarele şi cei care procesează produse de animale au propriile incineratoare sau contracte cu alte incineratoare din zona respectivă. Vă dau un exemplu, noi, ADP-ul, cei care întreţinem străzile şi tot ce înseamnă spaţiu verde, acolo unde găsim câini morţi, pisici moarte, suntem obligaţi să avem contract şi avem cu Protan Piteşti, unde le ducem şi le incinerăm contra cost. Bineînţeles că şi acest obiectiv avea aceeaşi treabă, să obţină nişte sume de bani. Explicaţia care a făcut ca să eliberăm acest Certificat de Urbanism, chiar dacă eram obligat, a fost că el să obţină nişte fonduri europene pentru a face această dezvoltare. Sunt mai multe probleme în joc, în sensul că noi i-am cerut un Plan Urbanistic Zonal. Asta înseamnă că el trebuie să ne aducă documentaţia că în zona respectivă nu este inclusă în Planul Urbanistic General o asemenea activitate. Acest Plan Urbanistic Zonal va fi supus în dezbatere publică, după care ar trebui să treacă prin Consiliul Local să se aprobe. Noi avem la Câmpulung dată o Hotărâre a Consiliului Local, din martie 2014, prin care nu se permit depozitări de deşeuri periculoase şi nu deşeuri nepericuloase şi nu am putut aplica acea Hotărâre a Consiliului Local, fiindcă deşeurile respective nu sunt periculoase. Vreau să ştie cetăţeanul şi toţi cetăţenii Câmpulungului că acest incinerator de deşeuri va fi supus autorizaţiei, dezbaterii publice şi Consiliului Local pentru a primi Autorizaţie de Construcţie. Suntem în litigiu cu dânşii şi le-am dat sistare de lucrări, că au intrat chiar pe domeniul public şi au depăşit proprietatea personală şi o să intrăm în legalitate printr-o acţiune a noastră sau judecătorească că şi-au depăşit mult ceea ce aveau de făcut. După părerea mea, nu va putea face la Câmpulung şi nu va putea funcţiona la Câmpulung, că nu va trece niciodată de dezbaterea publică şi, bineînţeles, de Consiliul Local. Bineînţeles că va fi amendat, va fi sancţionat. Pentru a obţine fonduri europene, nu este necesară neapărat Autorizaţie de Construcţie, deci pe baza unui Certificat de Urbanism poate începe acţiunea de a solicita fonduri europene, dar ele nu vor fi semnate decât în prezenţa autorizaţiei de construcţie.”