Cap. IV
CĂMINUL CREDINŢEI ŞI ÎMPĂRĂŢIA CERURILOR
2.Căminul credinţei şi interesele lui Dumnezeu! (Filipeni 2:21-22)
Un exemplu care poate ilustra primirea Împăratului lepădat este Barzilai Galaaditul, un om credincios în vârstă, care l-a primit şi l-a ajutat pe David când era alungat din palatul său şi l-a găzduit cu toată bunăvoinţa. Se spune: „El îngrijise de împărat în timpul şederii lui la Mahanaim” 2 Samuel 19:32. Fapta lui străluceşte nu pentru că a primit pe împăratul a cărui bunăvoinţă o căuta, ci pentru că a primit pe împăratul lepădat. Când se va întoarce biruitor în palat şi-şi va recăpăta tronul, împăratul va fi binevoitor faţă de prietenul său adevărat din vremea când era lepădat şi se afla în nevoie: „după ce tot poporul a trecut Iordanul şi după ce l-a trecut şi împăratul, împăratul a sărutat pe Barzilai şi l-a binecuvântat. Şi Barzilai s-a întors acasă” versetul 39. Sărutul împăratului a fost un semn de dragoste, o răsplată autentică. Sunt anumite împrejurări care ne probează credincioşia, nu vremurile în care Împăratul străluceşte, ci acelea în care Împăratul este lepădat. Apoi Barzilai oferă un exemplu nu numai de privirea unui împărat lepădat, ci şi o atitudine cinstită, pentru că el n-a primit nimic material în schimb şi nici o poziţie de onoare. Sărutul părtăşiei divine, ca răsplată a angajării pentru interesele lui Hristos, poate face cu mult mai mult într-un cămin. El este sărutul armoniei, al dragostei, al păcii, sărutul înţelegerii divine dintre soţi, este sărutul sfânt al părinţilor faţă de copii şi al copiilor faţă de părinţi.
Un alt frumos exemplu de credincioşie în vremuri grele este căminul despre care citim în 2 Cronici 22:11: „Dar Ioşabeat, fata împăratului, a luat pe Ioas, fiul lui Ahazia, l-a ridicat din mijlocul fiilor împăratului, când au fost omorâţi şi l-a pus cu doica lui în odata paturilor. Astfel l-a ascuns Ioşabeat, fata împăratului Ioram, nevasta preotului Iehoiada şi sora lui Ahazia, de privirile Ataliei, care nu l-a omorât”. În această împrejurare, Ioşabeat se gândeşte să-l ascundă, spre a-l proteja, pe împăratul care trebuia să domnească după rânduielile lui Dumnezeu. Cu siguranţă că, dacă ar fi fost pe tron, toţi ar fi vrut să-l găzduiască, dar fapta ei nu străluceşte când împăratul este pe tron, ci ea-l găzduieşte spre a fi pe tron. Şi Domnul Hristos va veni ca Împărat
şi va chema la El pentru răsplătire pe toţi cei care-L primesc acum, când este străin şi când străbate uliţele noastre şi bate la porţile caselor noastre, spre a fi primit.
Diferenţa dintre a fi căsătorit şi a fi necăsătorit pare a fi exprimată de Cuvântul lui Dumnezeu prin atitudinea faţă de interese. Pentru cei căsătoriţi, pare că primul este interesul lumii: soţu1 să placă soţiei, soţia să placă soţului şi, prin extensie, părinţii să placă copiilor, iar copiii să placă părinţilor 1 Corinteni 7:34, dar pentru că acest lucru nu apare într-o epistolă normativă, ci într-una corectivă, el nu este normal.
În acelaşi sens, apostolul Pavel spune: „de acum, vremea s-a scurtat. Spun lucrul acesta, pentru ca cei ce au neveste să fie ca şi cum n-ar avea” 1 Corinteni 7:29. Se poate înţelege de aici un îndemn de a-L privi pe Domnul Hristos şi interesele Lui pe primul plan, aşa cum este rânduiala pentru un om necăsătorit, care vrea să placă Domnului. Soţul şi soţia au locul lor potrivit în casă, dar ei trebuie să se înţeleagă împreună spre a împlini interesele Domnului Hristos, pentru că prin trecerea timpului, se apropie momentul de răsplătire a cerului, de răsplătire a Marelui Împărat, oferită acelora care s-au angajat pentru interesele Lui.
Cuvântul lui Dumnezeu mai prezintă şi alte cămine puse în slujba Împăratului cerurilor. Putem aminti casa Mariei, mama lui Ioan Marcu, deschisă pentru fraţii adunaţi ca să se roage în vederea intereselor cerului Faptele Apostolilor 12:12; casa Lidiei din Filipi era deschisă cu ospitalitate deosebită pentru apostoli, ca expresie a credincioşiei ei Faptele Apostolilor 16.
În Corint, va apare pentru prima dată acea strălucită familie, formată din Acuila şi Priscila, care şi-au pus la dispoziţie, pentru cer, casa lor. Ei erau iudei credincioşi din ţinuturile Italiei şi care, probabil urmăriţi de ura lui Claudiu, au poposit în ţinuturile Corintului. Aici s-au întâlnit pentru prima dată cu apostolul Pavel şi, timp de optsprezece luni, vor lucra împreună la „facerea, corturilor”, dar mai ales la înaintarea Evangheliei. În părtăşie cu apostolul Pavel, Acuila şi Priscila îşi vor însuşi tainele minunate ale Împărăţiei Cerurilor şi apoi vor pleca împreună cu el spre Asia. Dar în timp ce Pavel îşi va continua drumul, Acuila şi Priscila vor rămâne în Efes. Este de remarcat că ei nu s-au legat de un loc, ci s-au mutat din Iudea în Italia, din Italia în Corint, din Corint la Efes, fiind conduşi permanent de interesele Evangheliei.
(Continuare în numărul viitor)
Adunarea Creştină Betel Câmpulung,
strada Matei Drăghiceanu, nr. 3
Telefon contact: 0745.021.424