„Mi-au trebuit aproape şase ani, ca să demonstrez, cu documente, care probează fără echivoc, că doctoriţa Herişanu a comis o ucidere din culpă.”, susţine profesorul Viorel Niţescu, a cărui convingere permanentă, după moartea fiului său, s-a bazat pe modul în care medicul câmpulungean a recomandat şi utilizat terapia cu Zypadhera, timp de peste un an şi jumătate, precum şi pe modul în care a reacţionat la ultima injecţie, cea de-a optsprezecea, aplicată pe 1 august 2013. Injecţia care i-a fost fatală lui Alin George Niţescu, intrat în comă în cabinetul Ramonei Herişanu şi decedat după o zi, la Spitalul Judeţean. Ne vom abate puţin de la cronologia evenimentelor nefericite care au urmat morţii tragice a unui tânăr de 33 de ani, pe durata a şase ani, în care familia Niţescu a încasat lovitură după lovitură de la anchetatori, şi vom începe cu sfârşitul: procesul penal aflat în derulare la Judecătoria Piteşti, prin care medicul Ramona Herişanu este judecată pentru uciderea din culpă a pacientului său. În această ediţie, vom reţine, din succesiunea multitudinii de acţiuni şi documente adunate într-o cantitate impresionantă de profesorul Niţescu, în căutarea dreptăţii, cele două încheieri de Cameră Preliminară ale Judecătoriei Piteşti, una din 2017, alta din 2019, care desfiinţează concluziile Parchetului de clasare privind săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.
Magistratul Judecătoriei Piteşti: „Nu există nicio cauză care să împiedice tragerea la răspunderea penală a acesteia”
La Judecătoria Piteşti este în desfăşurare procesul prin care doctoriţa Ramona Herişanu este judecată pentru ucidere din culpă. În afara medicului care are calitatea de inculpat, parte vătămată în cauză este profesorul Viorel Liviu Niţescu, în timp ce Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti şi Serviciul Judeţean de Ambulanţă Argeş s-au constituit părţi civile. Acţiunea a debutat pe 13 februarie 2019 şi, două luni mai târziu, magistratul a luat o hotărâre crucială în cazul morţii lui Alin George Niţescu. Şi anume a desfiinţat ordonanţa de netrimitere în judecată a medicului şi a dispus începerea judecăţii pentru ucidere din culpă. Relatarea din această ediţie are la bază încheierea penală din 17 aprilie 2019, care a constituit o victorie amară pentru familia Niţescu, după şase ani de aşteptare. Principalele solicitări ale tatălui lui Alin au constat în admiterea plângerii sale formulate împotriva soluţiei date de procuror, de clasare, şi de restituire a cauzei la Parchet, în scopul punerii în mişcare a acţiunii penale pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.
În primăvara acestui an, instanţa piteşteană a constatat că: „Sunt probe din care rezultă că inculpata Herişanu Ramona Ionela a comis infracţiunea prevăzută de art.178, alin. 1, 2 şi 4, Cod penal, şi nu există nicio cauză care să împiedice tragerea la răspunderea penală a acesteia. Se constată că inculpata Herişanu Ramona Ionela, prin nerespectarea măsurilor de prevedere în domeniul medical, în exercitarea profesiei de medic, a produs uciderea din culpă a victimei Niţescu George Alin. Aceasta, la data de 1 august 2013, în cadrul Clinicii „Self Control Dr.Irimia”, din municipiul Piteşti, a administrat un tratament medical necorespunzător şi a informat cu întârziere cadrele medicale de pe Ambulanţă despre aceasta, cauzând astfel decesul victimei la data de 2 august 2013, în Spitalul de Urgenţă Piteşti.”, sunt constatările judecătorului de Cameră Preliminară, care au avut ca rezultat admiterea plângerii lui Viorel Niţescu, desfiinţarea Ordonanţei 6150/P/2013 şi începerea judecăţii pentru infracţiunea de ucidere din culpă. Din acest moment, cauza a fost înaintată altui complet de judecată, care continuă procedura, în vederea soluţionării cazului.
Prima plângere a tatălui lui Alin a fost admisă în toamna lui 2017, însă Parchetul a hotărât clasarea cazului
Înaintea acestui demers în instanţă, a mai existat unul soldat, însă, cu un eşec. „S-a mai formulat o plângere, care a fost admisă de către instanţă, s-a dispus efectuarea unor activităţi de urmărire penală şi punerea în mişcare a acţiunii penale, însă, din păcate, se dau aceleaşi soluţii, nu se aduc la îndeplinire îndrumările judecătorului, ceea ce s-a întâmplat în această cauză.”, cităm din pledoaria apărătorului lui Viorel Niţescu, aflat la al doilea verdict favorabil împotriva actului emis de Parchet. Mai precis, la sfârşitul lunii mai a anului 2017, pe rolul Secţiei Penale a Judecătoriei Piteşti a mai fost înregistrată o plângere a lui Viorel Niţescu împotriva Ordonanţei de clasare din 10 martie 2017, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti, în dosarul 6150/P/2013, şi a Ordonanţei prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti din 2 mai 2017. Ambele încheiate cu soluţia de netrimitere în judecată. Poziţie pe care procurorul şi-a menţinut-o şi în cadrul acţiunii aflate în derulare în prezent la Judecătoria Piteşti.
În acţiunea deschisă în primăvara anului 2017, când, la fel, plângerea lui Viorel Niţescu a fost admisă, cele două ordonanţe ale Parchetului fiind desfiinţate, argumentele cu care petentul s-a prezentat în faţa instanţei au arătat astfel. Redăm un fragment din Încheierea din 4 octombrie 2017, care, repetăm, îi dă câştig tatălui tânărului decedat în lupta cu anchetatorii: „(…) Herişanu Ionela Ramona, în calitate de medic, i-a pus fiului petentului diagnosticul de „tulburare paranoidă grefată” sau tulburare de comportament suprapusă peste alte vulnerabilităţi, pe baza unor diagnostice anterioare formulate de alţi medici, fără să procedeze la o investigaţie personală competentă, aşa cum prevăd normele sanitare legale. Deşi firma care furniza injecţia Zypadhera, aplicată fiului său, avertiza medicii că, din cauza substanţei fără antidot conţinută (olanzapină), trebuie efectuate investigaţii complexe înainte de utilizare, pentru prevenirea unor reacţii adverse, iar în cazul tulburărilor de comportament este interzis a se folosi, suspecta a decis să o utilizeze.
Pe parcursul anchetei, suspecta a schimbat diagnosticul transmis celor care investigau cazul, într-unul foarte grav, şi anume „sindrom schizofreniform grefat”, pentru a-şi justifica utilizarea injecţiei Zypadhera. Iar toate instituţiile implicate în anchetă s-au referit la acest diagnostic. În justificările făcute la instituţiile medicale, serviciile criminalistice şi Parchet, suspecta a depus ca document „consimţământul informat”, semnat doar de pacient, ca şi cum tot el ar fi reprezentant legal, act din care lipseşte acceptul aparţinătorilor legali. Actul nu conţine în scris nici prevederile Ministerului Sănătăţii din Legea nr.95/2006.
La data de 1 august 2013, în urma aplicării injecţiei, s-a declanşat reacţia adversă numită „sindrom postinjecţional”, în urma căruia toxina injectată i-a provocat „edem meningocerebral” şi „comă gradul III”. Pe durata comei, din cabinetul suspectei, fiul petentului a regurgitat lichid gastric, care a pătruns în plămâni, provocându-i şi „edem masiv pulmonar”, din cauza „pneumoniei de inhalare”. În aceste condiţii, în loc să solicite ambulanţa imediat după declanşarea „sindromului postinjectare”, suspecta l-a ţinut peste două ore în agonie şi, abia când a sesizat gravitatea faptei, a sunat la Salvare, minţind (fals în declaraţii) că are un pacient cu alergie, nu în comă. Ambulanţa a sosit fără medic, doar cu asistentă, preluând pacientul de la cabinet în stare de comă. Transportat în comă la Secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Argeş, fiul petentului a decedat 26 de ore mai târziu.”
Suficiente motive ca tatăl pacientului decedat să pună moartea fiului său pe seama „utilizării injecţiei Zypadhera fără investigaţiile competente prealabile, neluarea măsurilor de prevenire a aspiratului de regurgitat gastric pe timpul comei din cabinetul personal al medicului şi solicitarea târzie a ambulanţei prin declaraţii false, ceea ce constituie culpă medicală gravă a medicului care a aplicat terapia.”
În urmă cu doi ani, părintele lui Alin a cerut, iar instanţa a fost de acord cu solicitarea sa, să-i fie admisă plângerea, să fie desfiinţate cele două ordonanţe atacate, iar cauza să fie trimisă la Parchet pentru completarea urmăririi penale cu probele solicitate de el prin declaraţia dată în faţa organelor de urmărire penală. Nu mai puţin de 17 cerinţe pe marginea cărora IML, poliţiştii şi procurorii trebuiau să se pronunţe. Pentru autorul demersului, însă, rezultatul a fost acelaşi.
În noiembrie 2018, atât procurorul de caz, cât şi prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti resping, ca neîntemeiată, plângerea lui Viorel Niţescu, pe considerentul că, prin probatoriul administrat, soluţia este legală şi temeinică. „Contestând ordonanţa la Judecătoria Piteşti, cu menţionarea tuturor inadvertenţelor expuse de anchetatori, de la INML Bucureşti, Poliţie şi Parchet, completul de Cameră Preliminară desfiinţează, pe 17 aprilie 2019, toate ordonanţele anterioare şi dispune trimiterea în judecată a inculpatei pentru: nerespectarea măsurilor de prevedere în domeniul medical în exercitarea profesiei de medic, administrarea unui tratament medical necorespunzător şi informarea cu întârziere a cadrelor de pe Ambulanţă, cauzând astfel uciderea din culpă a victimei Niţescu Alin George. La primul termen de judecată, inculpata a cerut recuzarea completului, cerere care i-a fost respinsă.”, a rezumat Viorel Niţescu procesul aflat în derulare la Judecătoria Piteşti.
Potrivit unei „Opinii expertale medico-legale” a dr.Mihnea Costescu, medic primar legist la INML,
Alin avea şanse de supravieţuire dacă doctoriţa chema Salvarea la timp
Profesorul de Geografie şi Biologie Viorel Niţescu, forţat de pierderea copilului să studieze şi Psihiatria, a apelat la un expert în domeniu, pentru a obţine o părere avizată pe marginea împrejurărilor morţii lui Alin. Potrivit acestei opinii expertale medico-legale, băiatul său avea şanse de supravieţuire, dacă Salvarea era chemată rapid. „Probabil că solicitarea la timp a salvării, de la debutul sindromului post-injecţional, ar fi permis intubarea acestuia la timp, evitarea în acest fel a aspiratului de conţinut gastric, cu modificările pulmonare pe care acesta le induce, şi ar fi oferit, în mod decisiv, şanse de supravieţuire pacientului ajuns într-o secţie de terapie intensivă la un interval de timp mai mic, în vederea aplicării măsurilor de terapie intensivă. (…) Solicitarea de urgenţă a Salvării şi transferarea pacientului în clinica de terapie intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti ar fi oferit şanse mari de supravieţuire acestuia, pentru că susţinerea funcţiilor vitale şi evitarea aspiratului de conţinut gastric s-ar fi produs mult mai devreme. Întârzierea solicitării Salvării a constituit un factor condiţional suplimentar, care a contribuit la evoluţia nefavorabilă spre deces a pacientului Niţescu Alin George.”, redăm din concluziile dr.Mihnea Costescu, medic primar legist la INML „Mina Minovici” Bucureşti şi expert medico-legal gradul III pe Lista Comună a Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului Justiţiei, care a emis, la solicitarea lui Viorel Niţescu, această „Opinie expertală medico-legală”. Vom reveni asupra subiectului într-o ediţie viitoare. Magda BĂNCESCU