Dacă ar fi să ne limităm la resursele Primăriei, în 2019, Boncoi are de cheltuit mai mult cu investiţiile decât Ţâroiu, după cum arată excedentul bugetar, care, anul trecut, a existat şi într-o parte, şi în cealaltă, slavă Domnului, pe îndestulate. La Câmpulung, a rămas cât să îndestuleze şi restul proiectului centrului istoric şi Complexului „Kretzulescu”, din care ar mai fi de executat modernizarea Bulevardului „Pardon”, cu întreaga zonă din faţa Primăriei, până la Băile „Kretzulescu”, pe care, de asemenea, Liviu Ţâroiu intenţionează să le reabiliteze în paralel cu lucrările din centru, din clădire în clădire, nu doar trotuare, carosabil şi aleea pietonală străjuită de tei. Oricât de greu ne-a căzut la ficat Boncoi, cu limbajul lui de Gura Pravăţ, îi recunoaştem calitatea de a fi mai rapid, chiar mai transparent, decât omologul de la Câmpulung, făcând publică lista de lucrări şi dotări planificate în 2019. Cu sumele estimate, chit că unele estimări par desprinse din basmele lui Petre Ispirescu. Adică o groază de cheltuieli identice, fie ele la nivel de previziune, dintre care unele au accente de obscen. Cum sunt cursurile de instruire ale funcţionarilor – concediile la mare sau la munte, plătite de Primărie, sub pretextul perfecţionării -, pentru care vecinii intenţionează să prăpădească 600 de milioane de lei vechi.
Prezentându-l ca exemplu pozitiv pe şeful administraţiei publice vecine, n-am vrea să se creadă că ne-a prins dragul de acest primar care nu reacţionează civilizat decât la laude. Boncoi face parte – cel puţin, asta este impresia noastră – din tagma primarilor cu metehne comuniste, învăţaţi cu „periuţa”, pe care nu care cumva să îndrăzneşti să-i critici! Căci dacă ai scris ceva care nu le convine, eşti un „maţe fripte”, care mârâie la ei, ca să se simtă şi să-ţi bage ceva în pungă. Le citeşti în ochi ce simt când te văd la uşa lor: fie eşti un pungaş venit să-i buzunărească pe ei, cinstiţii, care trag pentru ei, fie eşti un lingău ros de foame, care umblă cu miloaga din instituţie în instituţie. Asta e, o tragem toţi pentru unii, învăţaţi de ei, primarii, cu un ciubuc ori un pacheţel cu ce produce omul bio: un ou, o brânzică, un rachiu…
Revenind la subiect, asta trebuia să se întâmple şi în municipiu, la prima şedinţă de Consiliu Local a anului: aleşilor să le fie expus, chiar orientativ, Programul anual al achiziţiilor publice pentru anul 2019, cum au procedat cei de la Valea Mare. Este adevărat că includerea acestui subiect pe ordinea de zi, în lipsa bugetului local aprobat, poate fi interpretată drept o grabă nejustificată de a cheltui nişte bani, pe care vecinii îi au în rezervele Primăriei. Dacă au aprobat programul de cumpărături, asta nu înseamnă că au şi început să spargă teşchereaua publică, înainte să voteze veniturile şi cheltuielile pe 2019, ci că au ordonat o listă, ca să ştie cu ce pornesc la drum. Din acest punct de vedere, cei de la ţară par mai organizaţi decât ai noştri, care zăpăcesc bugetul cu nouă rectificări pe an, cum s-a întâmplat în 2018.
Consemnăm, aşadar, un test picat din nou de municipalitate, care nu face dovada că-şi programează cu rigurozitate acţiunile. Dacă o face şi nu informează… să-i fie de bine! Noi judecăm comparând date care apar în spaţiul public, aşa cum este prima întrunire a Consiliului Local pe 2019, unde, la Câmpulung, au existat frământări legate de cine miorlăie pe scena Zilelor Municipiului, în timp ce vecinii de la Valea Mare Pravăţ au aprobat ce lucrări, ce bunuri şi servicii – şi la ce preţuri informative – achiziţionează în acest an. Pare un pas premergător adoptării bugetului, care la noi, deşi ne credem mai cu moţ decât cei de la ţară, nu s-a făcut.
Ce-i drept, pe Boncoi nu-l prea interesează alocările de la centru, de aceea i-a dat bice cu această formalitate, care lasă impresia de lucru cu cap, baza a tot ceea ce plăteşte fiind abundentul buget local, care, pe partea de investiţii, îndrăzneşte să concureze cu vistieria municipală. De mai multă vreme, la început de an, am remarcat la administraţiile locale o practică cerută de Finanţele Publice, pentru a-şi putea încheia exerciţiul bugetar şi anume: din excedent este acoperit un aşa-zis deficit al secţiunii de dezvoltare – acea parte a bugetului din care se fac investiţiile -, deficit generat de cheltuiala cu lucrările de peste an. Lucrări care erau programate să fie suportate din excedent, adică din economiile anilor trecuţi.
Acest artificiu legal a trecut şi de votul Consiliului Local Câmpulung, şi de votul Consiliului Local Valea Mare, şi, mai mult ca sigur, şi la alţii. La Câmpulung, suma cu care a fost acoperit din excedent deficitul a fost de 9,95 milioane de lei, iar la Valea Mare, 1,53 milioane de lei. Lui Liviu Ţâroiu i-au rămas de consumat, din economii, 12,77 milioane de lei, în timp ce omologul Boncoi şi-a făcut o listă de cumpărături de 15 milioane de lei! Bazată, în totalitate, pe bugetul local, căci Boncoi n-a fost niciodată adeptul atragerii de fonduri, care înseamnă aşteptare şi bătaie de cap, când el stă cocoţat pe un munte de bani. De aceea punctam în deschidere că, dacă ar fi să ne raportăm doar la rezerva locală, primarul de la rural are mai mult disponibil de cheltuit faţă de Ţâroiu, a cărui nădejde stă în rămăşiţele moştenirii lui Călin Andrei şi în fondurile guvernamentale şi europene. Asta pentru că veniturile proprii – în care Boncoi, la el, în Primărie, se lăfăieşte – lui Ţâroiu nu-i ajung nici de salarii.
Dând la o parte „mărunţişurile”, investiţiile mari de la Valea Mare, propuse în 2019, costă cât mai există în excedentul Câmpulungului. Numai reţeaua de gaze, pentru introducerea căreia majoritatea primarilor se uită în zare după PNDL III, despre care se zice că va fi exclusiv pentru acest tip de utilitate, va „topi”, după aprecierile de la acest moment, 7,8 milioane de lei. O sumă enormă, pe care Boncoi a trecut-o în deschiderea listei ca fiind suportată din bugetul local. Nu dintr-un PNDL, despre care Valeca spunea, la Câmpulung, că nu poate deveni funcţional mai devreme de trei ani.