După ce ne-am lămurit cum se prezintă „finanţele” Câmpulungului în 2018, municipiul fiind salvat şi în acest an de existenţa unor economii, care dublează, practic, încasările propuse de subalternii lui Liviu Ţâroiu, atenţia noastră se îndreaptă spre mediul rural, unde sunt nevoi ca peste tot. Nevoi suprimate de cheltuiala salarială, care a crescut la ţară, poate, nu la fel de mult ca la oraş, dar suficient de mult încât să eclipseze veniturile proprii ale comunităţii respective. Norocul primarilor îl constituie sumele de echilibrare a bugetelor locale, care le sunt virate de la nivel naţional şi judeţean, cu condiţia lipsei rezervelor financiare, care să le permită edililor să facă investiţii. Din nefericire, la recenta întrunire a Asociaţiei Comunelor din România, s-a lansat un scenariu periculos, chiar şi pentru beneficiarii lui, primarii de localităţi rurale, cărora guvernanţii au de gând să le permită să prăpădească o bună parte din excedent tot pe salarii. În prezent, excedentul bugetar, adică economiile adunate, an de an, nu poate fi consumat decât pentru investiţii. Însă, ca să scape de jelaniile edililor, care s-au întins cu salariile din Primării mai mult decât îi ţine plapuma, Guvernul plănuieşte un act normativ care, în esenţă, va paraliza complet dezvoltarea unei localităţi, dacă banii puşi de-o parte intră tot în buzunarele angajaţilor din administraţia publică locală. Chiar destinatarii legii sunt nemulţumiţi de logica Guvernului, căci rolul lor se va limita la acela de simpli semnatari ai statelor de plată ale subalternilor, nemaiavând cu ce să întreprindă lucrările care le asigură succesul la alegeri.
Până va deveni realitate această perspectivă absurdă, care le lasă libertatea primarilor să irosească banii de „zile negre” pe chenzine, să aflăm cum stau lucrurile în Muscelul nostru, care, până s-o vedea turistic, mai are de pus la punct una-alta, şi la capitolul infrastructură rutieră, şi la capitolul infrastructură de utilităţi. Ce-i drept, spre deosebire de municipiu, pe care Liviu Ţâroiu îl vaită că nu primeşte bani de nicăieri, din cauza rezervei de aproximativ 280 de miliarde de lei vechi, comunele sunt ajutate – nu pe măsura necesităţilor, dar, totuşi, primesc ceva – cu fonduri de la bugetul de stat şi judeţean. Iar acolo unde primarii s-au descurcat, cazul Rucărului şi Lereştiului, localităţile s-au modernizat cu fonduri europene şi guvernamentale.
Ca să putem relata despre bugetele pe care şefii de Primării le au la dispoziţie în acest an, redacţia noastră a înaintat marţi, 20 februarie 2018, o adresă către toate comunele din Muscel, cărora le-a solicitat Hotărârea Consiliului Local prin care s-a aprobat documentul de căpătâi al funcţionării şi dezvoltării localităţii. Primul primar muscelean, care ne-a şi transmis răspunsul, la câteva ore distanţă, a fost Leonard Iustinian Şerban, edilul de la Vlădeşti, care a sprijinit demersul de documentare al Evenimentului Muscelean cu o informare completă pe acest subiect.
Cum se cheltuiesc banii comunităţii
Aleşii de la Vlădeşti au adoptat bugetul acestui an în cadrul şedinţei din 12 februarie 2018. Autorităţile din această parte a Muscelului nu „înoată” în bani precum omologii de la Câmpulung, fiind nevoite să se descurce cu venituri proprii modeste, completate cu sumele de sprijin alocate din alte părţi. Şi aici cheltuiala de salariile din administraţie şi sectoarele subordonate autorităţii publice cântăreşte destul de greu, jumătate din totalul veniturilor, care au fost prognozate în acest an la nivelul de 3.257.450 lei. Iată ce surse contribuie la constituirea acestui total:
=Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate: 731.350 lei;
=Sume defalcate din TVA pentru echilibrare: 774.000 lei;
=Sume defalcate din TVA pentru echilibrare (CJ): 0 lei;
=Cote defalcate din impozit pe venit: 149.000 lei;
=Sume alocate pentru echilibrare: 884.000 lei;
=Subvenţii pentru încălzire (judeţ): 40.000 lei;
=Venituri proprii: 679.100 lei.
În ceea ce priveşte cheltuielile, 3.078.450 lei susţin secţiunea de funcţionare a bugetului local, adică Primăria, Învăţământul, Cultura, Asistenţa Socială, Dezvoltarea Publică, Salubrizarea, Drumuri şi Poduri şi alte cheltuieli în domeniul agricol. Defalcate pe fiecare capitol enumerat, fondurile alocate se împart astfel:
=Administraţia publică locală beneficiază de o alocare în valoare de 1.501.700 lei, din care 1.175.000 lei sunt cheltuieli cu personalul, iar 326.700 lei sunt destinaţi bunurilor şi serviciilor.
=Învăţământul este sprijinit în acest an cu 206.350 lei, repartizaţi următoarelor nevoi: bunuri şi servicii (Consiliul Local): 42.000 lei; tichete pentru copii: 15.000 lei; cerinţe educaţionale speciale: 3.350 lei; finanţare conform Legii 1/2011, art.104, alin.2, lit.b (cheltuielile cu formarea continuă şi evaluarea personalului): 146.000 lei.
=Către Cultură au fost dirijaţi 95.400 lei, din care 63.000 lei reprezintă cheltuiala de personal, iar cu 32.400 lei vor fi achiziţionate bunuri şi servicii. Distribuirea fondurilor pe domenii culturale a fost gândită astfel: Bibliotecă – 3.900 lei; Sport – 15.000 lei; Căminul Cultural – 3.500 lei; Fond destinat activităţii de tineret – 10.000 lei.
=Continuăm cu Asistenţa Socială, unde alocarea este mult mai consistentă, din cauza diferitelor forme de sprijin acordat categoriilor sociale defavorizate. Totalul de 678.000 lei se împarte astfel: personal – 479.000 lei; indemnizaţii pentru însoţitori – 130.000 lei; ajutor de încălzire (judeţ) – 40.000 lei; ajutor de încălzire (Legea 416/2001) – 29.000 lei.
=Dezvoltarea Publică are prevăzuţi 339.000 lei, din care 95.000 lei servesc cheltuielii de personal, iar 244.000 lei, susţinerii costurilor cu bunurile şi serviciile. Adică iluminat public – 119.000 lei, alimentare cu apă – 55.000 lei şi alte servicii – 70.000 lei.
=În Salubrizare intră 95.000 lei, toată suma fiind menită să acopere cheltuiala cu bunuri şi servicii.
=Cu 13.000 lei se fac „alte cheltuieli în domeniul agricol”, mai precis paza pădurii.
=Încheiem cu capitolul „Drumuri şi Poduri”, pentru care s-au pus de-o parte în buget 150.000 lei, destinaţi drumurilor.
Primăria şi serviciile subordonate numără 25 de posturi, retribuite cu 1,8 milioane lei
În ceea ce priveşte fondul de salarii şi numărul de posturi din cele patru domenii ale administraţiei publice locale, la Vlădeşti, situaţia se prezintă astfel:
=Administraţie: 21 posturi; 1.175.000 lei, fond de salarii;
=Cultura: 1 post; 63.000 lei, fond de salarii;
=Asistenţa socială, mediator sanitar: 479.000 lei, fond de salarii;
=Alte servicii în domeniul locuinţelor: 2 posturi, 95.000 lei, fond de salarii.
În total, pentru cele 25 de posturi bugetare, pentru retribuirea cărora cheltuielile sunt asigurate de Primăria Vlădeşti, s-a prevăzut un fond de salarii de 1.812.000 lei.
Investiţiile propuse de Primărie
Valoarea investiţiilor propuse a fi finanţate din bugetul local se cifrează la 174.000 lei, reprezentând resursele acestui an. Ca obiectiv în continuare, autorităţile locale au pe agenda lui 2018 montarea în parcul din centrul comunei a unui sistem de supraveghere video şi a unui sistem de sonorizare, investiţie estimată la 55.000 lei.
17.000 lei au fost rezervaţi în buget pentru instalarea unui sistem de monitorizare cu camere video stradale în localitate. Tot în capitolul „Alte cheltuieli de investiţii”, din care face parte şi supravegherea video a punctelor nevralgice ale comunei, se înscrie documentaţia referitoare la sistemul centralizat de alimentare cu apă în satele Coteasca, Drăghescu şi Putina. Studiul de fezabilitate şi consultanţa au fost estimate la un cost de 5.000 lei. Cu aceeaşi sumă, autorităţile vor să întocmească aceleaşi studii pentru sistemul centralizat de canalizare în satele enumerate. Tot studiu de fezabilitate şi consultanţă vor edilii să contracteze şi pentru înfiinţarea reţelei publice de apă uzată şi staţie de epurare, în satul Vlădeşti, costurile achiziţiei fiind estimate la 40.000 lei. În domeniul „Drumurilor şi Podurilor” este planificată achiziţia unui buldoexcavator, pentru care s-au prevăzut în bugetul acestui an 52.000 lei.
Şcoala, ajutată din buget cu 47.000 lei
Potrivit informării transmise redacţiei noastre de primarul Leonard Şerban, semnată şi de contabilul Maria Plăiaşu, 47.000 lei au fost acordaţi din bugetul local pentru următoarele cheltuieli care vor fi întreprinse la unitatea de învăţământ din localitate: =transportul cadrelor didactice – 23.000 lei; =burse – 10.000 lei; =deplasări interne – 2.000 lei; =camere de supraveghere – 5.000 lei; =expertiza medicală – 2.000 lei; =obiectiv de inventar – 5.000 lei.
Miercuri, 21 februarie 2018, am intrat în posesia altor două răspunsuri, din partea Primăriei Berevoeşti, secretarul Ilie Scarlat prezentându-se personal la sediul ziarului cu documentul solicitat, şi din partea Primăriei Godeni. Ieri, au dat curs doleanţei noastre Primăriile Stoeneşti, Boteni şi Cetăţeni. În ediţiile viitoare ale ziarului nostru vom prezenta aceste informaţii de interes pentru muscelenii care vor să ştie cum au gândit primarii dezvoltarea localităţilor şi cu impozitele lor. Magda BĂNCESCU