3.2 C
Campulung Muscel
07/12/2024

Patronii restanţieri au la dispoziţie o lună şi o săptămână ca să-şi achite datoriile, pentru a scăpa de penalităţi

Aleşii câmpulungeni, care au fost de găsit în târg, august fiind perioadă de concedii, au fost chemaţi din nou la Primărie, la o săptămână distanţă de şedinţa ordinară a lunii iulie, având de aprobat nişte bani pentru şcoli şi o restanţă a precedentei întruniri: schema de ajutor, prin care patronii din municipiu vor fi scutiţi de majorări de întârziere la plata taxelor şi impozitelor şi la plata chiriilor şi redevenţelor, dacă achită debitul principal până la data de 15 septembrie a acestui an. Proiectul de hotărâre a figurat şi pe ordinea de zi a şedinţei din 27 iulie 2017, însă primarul Liviu Ţâroiu l-a retras, întrucât Primăria Câmpulung nu intrase în posesia avizului de la Consiliul Concurenţei, în lipsa căruia procedura nu putea fi aplicată. Odată ajuns documentul la instituţia solicitantă, consilierii municipali au luat din nou calea Primăriei, unde joi, 3 august 2017, la ora anunţată, s-au adunat 11 „bucăţi” din totalul de 19. De la PSD, Estera Ambruş, Cornel Băjan, Gheorghe Sârbu, Ion Iliescu, Marin Stanciu şi Nicolae Dumitrescu. Fără Andreea Fărcăşanu, Mărgărin Blidaru, Florin Pană, Constantin Ivan, ultimul fiind anunţat de colegi că „este pe drum”. Grupul PNL, reprezentat pe jumătate, prin Ionel State, Cristi Creţu şi Lucian Ionescu, neputând onora convocarea lui Ţâroiu medicii Anca Dumitrescu şi Silviu Mănescu şi liderul Bogdan David. PAM, din nou, absent cu totul, cel mai probabil, Constantin Staicu nefiind în localitate. Singura formaţiune politică, prezentă în formulă completă: ALDE, prin Sergiu Cicu, care a condus dezbaterile, şi Manuel Zenovie. 

Timp scurt pentru patronii cu datorii, pentru a beneficia de schema de ajutor  

Potrivit cerinţei Consiliului Concurenţei, debitorii din rândul persoanelor juridice au fost împărţiţi în funcţie de restanţe, rezultând două categorii de beneficiari ai celor două scheme de ajutor de minimis concepute de Executiv. Într-o categorie se află restanţierii la taxe şi impozite, iar în cea de-a doua, cei rămaşi în urmă la plata chiriilor şi redevenţelor. În esenţă, schema prin care vor beneficia de ştergerea penalităţilor, dacă, până la jumătatea lunii septembrie, sting datoria principală, purtătoare de sancţiuni, este aceeaşi, însă a fost nevoie de întocmirea ei într-un dublu exemplar, întrucât, potrivit explicaţiilor directorului economic Violeta Iarca, unul se referă la scutire de la plata majorărilor pentru chiriaşii şi concesionarii spaţiilor Primăriei, iar celălalt, la scutire de la plata majorărilor datorate pentru neachitarea la termen a taxelor şi impozitelor la bugetul local. 

„Am primit două avize de la Consiliul Concurenţei. Au zis să separăm puţin partea de impozite şi taxe de cea de chirii şi redevenţe, pentru că impozitele şi taxele reprezintă venituri care se constituie în baza Codului Fiscal, iar chiriile şi redevenţele intră pe partea de Cod Civil, din punct de vedere al contractării. Atunci, ne-au dat două avize, ca noi să adoptăm două hotărâri.”, a explicat directorul executiv Iarca. 

Practic, ce s-a întâmplat joia trecută reprezintă finalul legiferării la nivel local a unei proceduri demarate la început de an, când aleşii s-au pus de acord să accelereze ritmul colectării restanţelor de la patroni, aprobând aplicarea la Câmpulung a acestui avantaj fiscal. După votul acordat de Consiliul Local, a rămas ca subalternii lui Liviu Ţâroiu să se ocupe de restul formalităţilor, care, după obţinerea avizului Consiliului Concurenţei, au necesitat o nouă încuviinţare din partea Legislativului municipal. „Aceste hotărâri le-am discutat, le-am aprobat, însă am avut nevoie de avizul Consiliului Concurenţei, care ne-a sosit zilele trecute. Dat fiind faptul că perioada este foarte scurtă, până în 15 septembrie – puteam să nu le introducem la o şedinţă de îndată, dar, dacă prelungeam perioada, trebuia să facem altă lucrare către Consiliul Concurenţei -, am zis să le băgăm acum, rapid, să le comunicăm, iar oamenii să ştie ce au de făcut până la 15 septembrie.”, a motivat primarul Ţâroiu graba de a obţine votul aleşilor într-o şedinţă convocată în regim de urgenţă. Pentru ca potenţialii beneficiari ai schemelor de ajutor de minimis să aibă timpul necesar întocmirii dosarelor şi să se prezinte cu ele la Primărie, nemaivând la dispoziţie decât o lună şi o săptămână. 

Schemele vizează 8 restanţieri la chirii şi redevenţe şi 142 de datornici la taxe şi impozite       

Prin cele două scheme, Primăria Câmpulung trage nădejde, în cazul în care toţi debitorii vor aplica la această procedură şi vor şi îndeplini condiţiile, că va recupera sumele datorate de 150 de persoane juridice. Din acest total, pentru 8 persoane juridice, „întreprinderi, care au închiriate, concesionate bunuri din domeniul public şi privat, plătitoare de redevenţe, chirii, conform legii, la bugetul local al municipiului Câmpulung”, „valoarea maximă totală a ajutorului de minimis, care va fi acordat în cadrul schemei, pe toată durata de aplicare a acesteia, este de aproximativ 400.000 de lei, reprezentând scutiri de la plata majorărilor de întârziere generate de neachitarea la termen a obligaţiilor bugetare, constând în redevenţe, chirii.”

Iar pentru celelalte 142 de persoane juridice, restanţiere la plata taxelor şi impozitelor, cuantumul ajutorului se cifrează la 390.000 de lei, după estimările economiştilor Primăriei. Condiţia de a anula cei aproximativ 800.000 de lei este, aşa cum am precizat, ca debitorii să-şi achite datoriile care au generat penalităţi.   

Şi într-un caz, şi în celălalt, „valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate întreprinderii unice pe o perioadă de 3 exerciţii financiare (2 exerciţii financiare precedente şi exerciţiul financiar în curs), 3 ani consecutivi (2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în curs), cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile schemei, nu depăşeşte echivalentul în lei a 200.000 de euro (100.000 de euro în cazul întreprinderilor care activează în sectorul transporturilor rutiere de mărfuri, în contul terţilor sau contra cost). 

Atunci când o întreprindere care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor sau contra cost desfăşoară şi alte activităţi, pentru care se aplică plafonul de 200.000 de euro, în cazul întreprinderii respective se aplică plafonul de 200.000 de euro, echivalent în lei, cu condiţia prezentării documentelor contabile, care atestă separarea evidenţei acestor activităţi sau distincţia între costuri, pentru a dovedi că suma de care beneficiază activitatea de transport rutier de mărfuri nu depăşeşte echivalentul în lei a 100.000 de euro şi că ajutoarele de minimis nu se folosesc pentru achiziţionarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri.

Plafoanele de minimis se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat este finanţat în totalitate sau parţial din resurse comunitare. Ajutorul se acordă sub formă de scutire de la plata majorărilor de întârziere la plata impozitelor şi taxelor locale, respectiv a chiriilor şi redevenţelor, aflate în sold la data depunerii cererii.”, redăm din schemele aplicabile persoanelor fizice autorizate, persoanelor juridice, întreprinderilor individuale şi asociaţiilor familiale care au calitatea de contribuabili ai bugetului local al Câmpulungului. 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!