Situaţia de la Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, şi din faţă, şi din spate, tot încremenită este. Controversata investiţie de reabilitare, demarată la începutul lui 2003 şi stopată în primăvara lui 2010, rămâne, cu siguranţă, cea mai mare problemă a autorităţilor locale. Dar nu este singura. O aripă a clădirii se află în proprietatea patronului tipografiei Tiparg, care este dispus să încheie tranzacţia, dacă are cu cine discuta. Cu fostul primar, se pare, nu a putut. Cel puţin, aşa susţine Ion Lucaciuc, fost consilier judeţean şi local. „Cu ani în urmă, s-a pus problema achiziţionării, dar fostul primar (n.r. Călin Andrei) s-a opus acelui proiect. Eram în Consiliul Judeţean şi obţinusem promisiunea preşedintelui Consiliului Judeţean de atunci că ne va sprijini cu bani de la Consiliul Judeţean pentru achiziţionarea acestei părţi.”, a precizat liderul UNPR Câmpulung.
Ţâroiu promite un proiect de hotărâre privind cumpărarea “aripii” proprietate a omului de afaceri Marcel Proca
Remember-ul eşecului din mandatul 2004-2008, când intenţiile de reîntregire a proprietăţii Casei de Cultură „Tudor Muşatescu” cu parterul aparţinând lui Marcel Proca s-au năruit din cauza amestecăturii de culori politice ale tranzacţiei – vânzătorul pesedist, cumpărătorul liberal – s-a produs în contextul a două promisiuni făcute de cel mai de cuvânt om politic din Câmpulung. Liviu Ţâroiu. Cel potrivit căruia, până la sfârşitul anului, avem gata şi parcurile, şi restul proiectului, cu trei obiective neatinse de cazmalele distrugătorilor de monumente, care s-au dovedit a fi mult lăudaţii restauratori ardeleni. Avem gata şi adăpostul de câini, spre amplasamentul căruia, în opt luni, s-a făcut o cărăruie, rămânând ca în restul de patru luni să fie ridicată o construcţie proiectată pentru o capacitate de 2.500 de maidanezi. Avem gata şi sistemul de alimentare cu apă de rezervă, în caz că puţurile decolmatate acum vreo două luni nu s-au înfundat la loc, din pricina termenului acordat proiectantului pentru întocmirea planului de bătaie.
Ce mai promite, de data aceasta, pesedistul care este sigur că va câştiga Primăria Câmpulung în 2016? „Că va promova o hotărâre de Consiliu, prin care să se aprobe cumpărarea părţii din Casa de Cultură care aparţine unei firme, pentru a întregi patrimoniul. Urmează ca detaliile tehnice de cumpărare, valoarea, să fie stabilite ulterior. Dar întâi şi întâi să existe această aprobare a Consiliului.”, a anunţat Ion Lucaciuc, care a avut o discuţie cu aliatul pesedist pe subiectul delicat al Palatului Culturii, pe care l-a mai zgândărit şi Ţâroiu, în 2015, demolând putregaiul de Teatru de Vară, ca să pună în practică un proiect moştenit de la Călin Andrei. O parcare care era în plan să fie construită numai dacă se interzicea lăsatul maşinilor în centru, în cadrul investiţiei de regenerare urbană. Reamintim că fantasmagoricul proiect a fost conceput cu interdicţia staţionării autoturismelor pe bulevard, fără a li se asigura şoferilor o alternativă. Şi s-a găsit pe fugă: amfiteatrul Casei de Cultură, unde se ţinea pe vremuri Festivalul Rock Posada. Deşi proiectul a picat, Liviu Ţâroiu s-a grăbit să facă parcarea, sărind peste câteva formalităţi. Ca, de exemplu, obţinerea avizului de la Monumente pentru a intra cu buldorezele în Teatrul de Vară.
Ca să se „reabiliteze” pentru amfiteatrul care şi aşa trebuia pus la pământ, viceprimarul-primar se angajează să facă primul demers în vederea reparării unei greşeli a înaintaşilor, care au încuviinţat vânzarea unei părţi a unui monument. Cu banii aruncaţi orbeşte pe două parcuri în care arborii au fost înlocuiţi cu stâlpi de iluminat, la 180 de milioane bucata, ca pentru obrazul fin al câmpulungenilor, se rezolva pe loc cumpărarea. Ba rămâneau şi pentru continuarea lucrărilor.
Ţâroiu mai promite că se va judeca cu cei care ne-au lăsat fără Casă de Cultură
O doua promisiune primită de Lucaciuc de la Liviu Ţâroiu a fost că Municipiul Câmpulung se va constitui parte civilă într-un proces separat de cel al Institutului Patrimoniului cu Romconstruct, firma care a abandonat şantierul acum cinci ani şi jumătate. Ţâroiu susţine că se va judeca cu cei care au semnat contractul de execuţie neonorat. „Efortul nostru n-a fost zadarnic, ne rămâne sarcină în continuare să urmărim dacă aceste promisiuni se materializează şi în fapte. Dar, cu sprijinul dumneavoastră, în mod sigur, avem şanse de succes.”, a încheiat Ion Lucaciuc. Ca să fie sigur de succes, acesta ar face bine să-l pună şi pe viceprimarul nr.2 Bogdan David să promită aceleaşi lucruri, fiindcă interimatul lui Ţâroiu ca primar şi însăşi funcţia de viceprimar depind de ce decide instanţa Tribunalului Argeş în procesul acestuia cu Consiliul Local, care, în decembrie 2014, l-a schimbat din funcţie. Iar primul termen după vacanţa judecătorească este pe 21 septembrie, când nu este exclus să asistăm la a doua schimbare a primarului în acest an.
Reamintim că părţile contractului de lucrări din 9 decembrie 2002 au fost Ministerul Culturii, Oficiul Naţional al Monumentelor, şi SC Romconstruct Holding Grup SA Bucureşti. Semnatarii s-au obligat să execute lucrările, la un preţ de 16.442.849.000 lei vechi, fără TVA, în decurs de 18 luni calendaristice de la data semnării contractului. În momentul sistării reabilitării, 22 aprilie 2010, investiţia nu era realizată nici pe jumătate, iar constructorului i se plătiseră deja 3.162.928,58 lei (roni).