Câmpulungul va plăti chirie proprietarilor pe ale căror pământuri se află puţurile, staţiile de pompare şi clorinare.
Autorităţile locale încearcă să identifice o soluţie pentru o alimentare cu apă a municipiului alternativă. Cele două avarii petrecute la distanţă de câteva zile una de cealaltă le-a dat de gândit şi acum caută cea mai bună soluţie, pentru ca 50.000 de oameni să nu mai rămână fără apă potabilă. Astfel, au fost luate în calcul toate posibilităţile, iar una dintre ele ar fi reabilitarea sistemului de puţuri din Lereşti. Conductele există şi sunt funcţionale, iar reabilitarea reţelei nu ar costa foarte mult. Bineînţeles că există şi o problemă. Puţurile au fost retrocedate odată cu pământurile, în 1995, iar Primăria Câmpulung trebuie să închirieze de la oameni suprafeţele pe care se află atât puţurile, cât şi staţiile de pompare şi clorinare. Miercuri, a avut loc o întâlnire la sediul Primăriei Lereşti, între proprietari şi reprezentanţi ai Edilul CGA şi Primăria Câmpulung, pentru a se ajunge la o înţelegere.
30 de proprietari vor primi bani de la Primăria Câmpulung
Miercuri, 22 aprilie, la Primăria Lereşti au fost chemaţi toţi lereştenii care au loturi de teren în punctul Stăvilar, zona cuprinsă între uliţele Iaru şi Firică. La întâlnire au participat primarul de la Lereşti, Dan Ion Berevoianu, viceprimarul comunei, Marian Toader, viceprimarul-primar al Câmpulungului, Liviu Ţâroiu, juristul Primăriei, Dragoş Nicolae, consilierul Gabi Pascu, iar din partea Edilul a fost de faţă directorul tehnic Radu Sâmpetru. S-a discutat despre cât de importante sunt acum puţurile din grădinile oamenilor. Liviu Ţâroiu a specificat că Primăria Câmpulung va prelua terenurile, nu Edilul, ca oamenii să nu ceară bani de la societatea furnizoare de servicii. „Noi am avut pe vremuri, aici, sub Măgura, şapte puţuri şi o conductă care duce până în oraş, până în Grui, unde avem un bazin mare de acumulare şi care este încă în funcţiune. Soluţia de rezervă este să reactivăm aceste puţuri, având deja conducta. Am venit cu rugămintea la Primăria Lereşti ca să ne sprijine în a prelua aceste terenuri, care v-au fost retrocedate, spre a găsi împreună posibilitatea de a reactiva puţurile, chiar dacă sunt pe pământul dumneavoastră. Am vrea să facem un contract de închiriere sau de concesiune pe o perioadă mai lungă, de 10 ani. Neavând aceste terenuri închiriate, nu putem să facem lucrări de investiţii pe domeniul altcuiva. Vrem să vorbim cu dumneavoastră ca să încheiem aceste contracte.”, le-a spus Liviu Ţâroiu proprietarilor de terenuri. Implicaţi ar trebui să fie 30 dintre lereşteni, pentru că puţurile, staţiile şi conductele sunt situate pe pământul a 30 de proprietari, iar toţi trebuie despăgubiţi, unii mai mult, alţii mai puţin. Acestora li s-a adus la cunoştinţă faptul că, dacă sistemul de puţuri va fi pus în funcţiune, se va interzice cu desăvârşire depunerea de îngrăşământ chimic sau natural pe suprafeţele unde sunt amplasate, fiind interzis inclusiv păşunatul. În prima etapă s-a dorit identificarea celor care au pământ în zonă. „Deocamdată, trebuie să identificăm proprietarii pe terenul cărora se găsesc puţurile. Oamenii vor să vadă dacă pot să le reabiliteze şi apoi să le folosească. Atunci trebuie să aibă acceptul dumneavoastră. Pe de o parte, să permiteţi accesul şi apoi să le folosească, dacă, într-adevăr, pot fi reabilitate pentru alimentarea de rezervă a Câmpulungului şi localităţilor limitrofe.”, a explicat primarul Dan Ion Berevoianu.
250 de lei pe an a fost propunerea lui Ţâroiu
Proprietarii terenurilor de la poalele Măgurii au fost de acord să îşi închirieze terenurile, pentru că, după cum au declarat, nici nu puteau să îl fructifice, din moment ce acolo nu creşte nici iarba, pământul fiind sărăcăcios. Proprietarii pe terenurile cărora se află puţurile, precum şi staţiile de clorinare şi pompare sunt următorii: Petre Dascălu, Elena Gagea, Dan Horobeanu, Ion Vulpoiu, Nicolae Bucureci, Maria Stana, Valentina Falcă, Moise Polexe, Vochiţa Pahonţu, Bucur Vulpoiu. Pe lângă aceştia mai sunt şi cei prin grădinile cărora trec conductele şi au spaţiu de acces către puţuri şi staţiile de pompare şi clorinare. „Nu putem să trecem la nicio acţiune, dacă nu avem o înţelegere cu dumneavoastră. Ce treabă aveţi dumneavoastră cu Lereştiul nu ne interesează. O să vedem cât aţi vrea dumneavoastră să primiţi o chirie, ţinând cont că nu o puteţi folosi decât ca păşune sau să cosiţi iarba. Gândiţi-vă cam cât aţi lua dumneavoastră pe an pe iarbă şi noi vă oferim preţul. Probabil că undeva la 250 de lei pe an.”, a fost propunerea făcută de vicele Liviu Ţâroiu. Unii au primit bine oferta, alţii, mai puţin. „Staţia este pe pământul meu. Mă duc mâine şi o dărâm. Bag plugul şi ar şi am terminat treaba. Ce legătură am eu cu IGO şi cu alţii?! E pământul meu, e dreptul meu.”, a declarat unul dintre proprietari. I-a fost explicat că este vorba despre o utilitate publică şi nu are cum să facă aşa ceva. „Dacă vreţi punctul meu de vedere, nu trebuia să primiţi acolo terenuri. Acolo au fost făcute investiţii şi trebuia să vă dea în altă parte şi apoi nu mai era nicio nemulţumire. Acum nu puteţi duce bălegar, nu-l puteţi întreţine, nu îl puteţi valorifica. Faptul este consumat şi nu mai putem rezolva această problemă. Trebuie să gândiţi şi pentru alţii, nu pentru dumneavoastră. Câmpulungul nu a avut apă trei zile.”, a explicat concetăţenilor primarul Berevoianu.
O parte din cei prezenţi au spus că s-ar mulţumi şi cu o reducere de la taxe şi impozite sau la plata apei, dar Dragoş Nicolae, juristul Primăriei, i-a şoptit lui Ţâroiu că nu se poate aşa ceva. Sub nicio formă nu poate să acorde Primăria Lereşti sau Edilul o facilitate în contul Primăriei Câmpulung. „Mai avem voie să mai cosim? Trebuie să facem porţi sau ce se va întâmpla?”, a întrebat unul dintre proprietari, iar răspunsul a venit din partea vicelui Ţâroiu: „Vă lăsăm să cosiţi şi iarba, dar numai să nu puneţi îngrăşământ. O să împrejmuim noi, ne ocupăm noi de tot. Suprafaţa trebuie să fie protejată. Poate că o să punem pază, supraveghere video, o să vedem ce o să facem.”
Astfel, înţelegerea a fost făcută pe 250 de lei pe an, cheltuială ce s-ar ridica pentru Primăria Câmpulung la maximum 100 de milioane de lei vechi, aici fiind inclusă şi cheltuiala celor prin grădinile cărora trec conductele, cu ei fiind nevoie de o altă înţelegere. Gabi Pascu le-a explicat oamenilor că în contract va fi stipulată data la care vor primi banii, dar, cel mai probabil, îi vor primi în numerar, la jumătatea lunii martie, iar, anul acesta, vor beneficia de ei până la data de 15 mai.
Edilul a făcut proba conductelor şi sunt funcţionale
Un singur proprietar nu a fost de acord, pentru că pe terenul său este situată staţia de pompare şi a avut pretenţia să primească 350 de lei. Vicele Ţâroiu l-a asigurat că cu el va discuta separat, iar, pentru a se asigura de colaborarea sa, i-a promis şi o vadră de ţuică pe an, de la el. Lereştenii au vrut să ştie ce se întâmplă cu terenurile ai căror proprietari nu mai trăiesc, iar moştenitorii nu au succesiunea făcută. Ţâroiu a explicat că se va încheia contractul cu toţi moştenitorii, care vor primi banii în mod egal. Tot vicele a hotărât să mai aibă loc o întâlnire vineri, la ora 10.30, ocazie cu care vor fi semnate contractele de închiriere.
Reprezentanţii Primăriei Câmpulung, Primăriei Lereşti, Edilul şi proprietarii loturilor de teren au mers la faţa locului pentru identificarea suprafeţelor. În punctul Stăvilar erau deja prezenţi muncitorii Edilului, care pompau apă pe conductele de Fi 600, care transportă apa către bazinele din Calea Pietroasă. Din spusele directorului Edilul, apa din puţurile de adâncime nu mai are nevoie de tratare, ci doar de clorinare, fiind pompată direct în bazine. Puţurile au fost controlate şi de specialiştii de la Geoserv Fics SRL, firma care se ocupă de studiile geo, pentru a vedea dacă au debitul necesar.
Reţeaua nu mai este funcţională din 1990, iar terenurile au fost retrocedate în 1995. Au fost 9 puţuri, dar numai 7 sunt funcţionale. În aceeaşi zonă, Primăria Lereşti are o staţie de pompare şi câteva puţuri de care Edilul nu se poate folosi. „Am venit cu domnul proiectant, care studiază toate variantele. Până când nu analizăm studiul hidro, să ne spună dacă puţurile au debit bun, nu putem să luăm nicio decizie. Trebuie să vedem ce debit au puţurile şi în ce măsură reţeaua este funcţională. Am băgat apă şi am văzut că ţevile sunt bune. Trebuie să băgăm şi presiune şi, atunci, vom vedea şi cât trebuie să mai investim. Trebuie să alegem cea mai bună variantă şi asta ne va spune domnul proiectant.”, ne-a declarat directorul tehnic al societăţii Edilul CGA, Radu Sâmpetru.
Puţurile au o adâncime cuprinsă între 17 şi 20 de metri şi fiecare are sistem electric de pompare. O dată la o lună, se va face pomparea în bazine, pentru ca instalaţia să fie funcţională în caz de urgenţă. Nu se va putea face pompare permanentă din cauza consumurilor foarte mari de energie electrică. Când se va produce altă avarie la magistrala municipiului, puţurile vor asigura alimentarea cu apă, dar debitul lor nu va putea asigura o alimentare continuă, ci sistematică, apa fiind distribuită câmpulungenilor cu porţia, câteva ore pe zi.