După 25 de ani de aşteptare a investitorilor, care să curme suferinţele câmpulungenilor lăsaţi fără locuri de muncă de guvernanţi şi politicieni, cărora le datorăm distrugerea Uzinei ARO şi a Melanei, urmate în istoria industriei locale de Mină, iată că a apărut, în sfârşit, firma potrivită la locul potrivit. Firma potrivită zonei de munte, unde lemnul i-a făcut pe mulţi cu bani, este o companie turcească, a treia din Europa, susţin reprezentanţii ei, în producţia de PAL şi MDF. Yildizlar Yasirim Holding AS este concurentul concernului austriac Kronospan, ocupantul primei poziţii la nivel european în acest domeniu, care are unităţi de producţie şi în România, la Sebeş şi Braşov. Kronospan Sebeş a ţinut, la începutul acestui an, prima pagină a publicaţiilor locale, cu protestele declanşate în rândul populaţiei de intenţia de a pune în funcţiune, în luna aprilie, noua fabrică de producere a formaldehidei, anexă aflată şi în planurile turcilor. Iar loc mai potrivit decât Câmpulung nici că puteau găsi, fiindcă ce mai contează o substanţă cancerigenă, produsă la o azvârlitură de băţ de municipiu, pe lângă cianurile „neutralizate” la ARO cu foc şi apa ploilor şi pe lângă arderile de pe platforma Holcim, aspirantă la titlul de cel mai mare crematoriu de deşeuri din Europa de Est?! Rezumând intenţiile turcilor fabricanţi de PAL şi MDF, producţia de plăci pe bază de lemn venind la „pachet” cu una de adeziv, aceştia vor să construiască două fabrici în Grui, pe locul fostului Combinat de Fire şi Fibre Sintetice. Activitatea secundară, de producţie de lipici – o fabrică de formaldehidă, ca s-o spunem direct – ar urma să fie plasată în afara Câmpulungului, în vecinătatea Combinatului Holcim.
Ţâroiu să le facă turcilor drumul şi tot ce vor. Dar să facă şi pentru noi drumul la „Flămânda”
La peste zece ani distanţă de pătrunderea Kronospan în România, rivalul de pe locul trei, la nivelul Europei, intenţionează să-i facă concurenţă în această parte a continentului, deschizând două unităţi de producţie la Câmpulung. Nepotul patronului producătorului turc, care activează de aproape 100 de ani în domeniul exploatării lemnului, în ultimii 20 de ani profilându-se pe PAL laminat, MDF (un material folosit în industria mobilei, de o calitate ridicată faţă de PAL) şi adeziv, a venit, săptămâna trecută, la Câmpulung, însoţit de Marin Ciungu, fostul şef al Apelor Române Argeş şi actual consultant pe probleme de mediu. Împreună cu deţinătorul „rămăşiţelor” Grulen-ului, nepotul afaceristului turc, business-man, la rândul său, s-a prezentat în faţa consilierilor locali, ca să le ceară să-l ajute să-şi deschidă fabricile, în cadrul unei investiţii estimate la minimum 200-250 milioane de euro. Iar ca personal, în prima etapă, vor fi angajate 500 de persoane, apoi 600-700. Iar ca suprafaţă, tot în prima etapă, 25 de hectare îi sunt suficiente, dar, pentru extindere, are nevoie de 50 de hectare.
Turcul, un tip bine înfipt, familiarizat cu limba română şi obiceiurile de pe la noi, graţie celor 13 ani petrecuţi în România, s-a plâns de comportamentul viceprimarului Liviu Ţâroiu, care, iniţial, l-a cam ignorat, când a venit la Primărie. Înainte de a se orienta către partea de Nord a judeţului, întreprinzătorul a colindat Piteştiul şi vecinătăţile, unde, susţine el, a fost bine primit. La toate Primăriile, Piteşti, Miceşti, Mioveni, Topoloveni, pe la care s-a perindat, împreună cu Mediul şi Cadastrul, după terenuri şi informaţii, primarii au tras de el ca să facă fabricile pe teritoriul lor. Toţi s-au plimbat cu el, i-au arătat suprafeţele disponibile… mai puţin la Câmpulung, unde, a reclamat omul de afaceri, nu l-a băgat nimeni în seamă. Viceprimarul cu atribuţii de primar s-a dat plecat din Primărie, nedorind, probabil, în această perioadă importantă pentru PSD, aflat la conducerea municipiului, să-şi bată cuie în talpă, deschizând larg porţile urbei altui industriaş, care are şi ceva “otrăvuri” în portofoliu.
Păi, la turci, ne-a dat lecţii întreprinzătorul, când vine vorba de o companie de talia celei pe care o reprezintă delegatul, însuşi prim-ministrul se agită ca să afle cu ce să-i fie de ajutor! Dacă are nevoie de drum, îi face drumul! N-avem nimic împotrivă ca Ţâroiu să-i facă drum turcului pe platforma din Grui, dar să-l repare şi pe cel spre „Flămânda”, fiindcă tot este în programul pe 2015.
Fabrica de formaldehidă, amplasată la Valea Mare, pe lângă Holcim
Afaceristul al cărui unchi patronează colosul industrial din Turcia găsise câteva terenuri şi în zona Piteştiului. Însă actualul proprietar al fostei Melane, interesat, probabil, să scape de ruinele combinatului, l-a sunat şi l-a încântat cu apropierea de pădure. şi aşa a bătut conaţionalul deţinătorului fostului CFS la poarta Primăriei, ca să anunţe ce are de gând. „Noi vrem să facem aici trei fabrici. O fabrică de PAL, o fabrică de MDF şi o fabrică de lipici, care înseamnă formaldehidă. Când spunem formaldehidă… belea, toată lumea… probleme! Formaldehidă, un pic periculos, într-adevăr. şi din cauza asta nu ai voie. şi în Turcia la fel. Dacă facem fabrică de formaldehidă, distanţa minimă de case este de 1-1,5 kilometri. Nici nu ai voie aici. Am întrebat Mediul şi a spus “nu”. La 2 kilometri de ultima casă.”, a precizat investitorul. După hotărârea Consiliului Local, aprobată anul trecut, distanţa minimă de zona locuită este 3 kilometri. Turcii s-au orientat către un teren în afara Câmpulungului, la Valea Mare, pe lângă Holcim, pentru fabrica de formaldehidă.
Suprafaţa fostului Combinat de Fire şi Fibre Sintetice, 15 hectare interioare, este insuficientă celor două fabrici, fiind nevoie de încă 30 de hectare împrejurul Melanei. Proprietara celor peste 75 de hectare aflate în vecinătatea CFS este Obştea Moşnenilor Câmpulung. Joia trecută, Liviu Ţâroiu a vorbit cu preşedintele Obştei, ştefan Bâlea, dar moşnenii nu sunt dispuşi să-şi vândă pământurile, rămânând de negociat varianta concesionării pe 50 de ani.
Altă variantă de amplasament erau cele aproximativ 40 de hectare deţinute de Landmark Management, de pe care au fost rase halele Uzinei ARO. Opţiunea a picat din prima, din cauza apropierii de clădirile rămase pe platforma ARO, unitatea de cablaje şi de gospodăriile de pe strada Uzina ARO, care ar fi fost afectate de zgomot.
Creţu, Ţâroiu şi David au vorbit înainte de şedinţă cu turcii şi i-au primit cu braţele deschise
Cum l-au primit consilierii municipali pe investitorul turc? Cu entuziasm şi promisiuni de sprijin. Deşi aleşii s-au întâlnit pentru două chestiuni punctuale – o rectificare de buget şi subiectul apei – liberalul Cristi Creţu i-a făcut afaceristului o introducere atât de convingătoare, încât colegii au acceptat să-l asculte. Liviu Ţâroiu a privit partea bună a stabilirii turcilor la Câmpulung: „Spun că pot acoperi 500-600 de locuri de muncă. Pentru Câmpulung ar fi foarte interesant, mai ales că, pentru prelucrarea lemnului, oamenii pot fi găsiţi uşor în Câmpulung şi împrejurimi. Este o fabrică pe teritoriul Câmpulungului şi ne-ar aduce alt gen de venituri la bugetul local.” Altă pledoarie pentru demararea investiţiei în municipiul nostru a fost susţinută de viceprimarul fără scaun, Bogdan David: „Dacă este o problemă care poate fi rezolvată, n-are rost să n-o rezolvăm, indiferent de discuţiile pe care le avem pe alte teme în Consiliul Local. Dacă pot fi ajutaţi, cu cea mai mare plăcere! Le-am spus sincer, de la început, că singura problemă şi reticenţă la Câmpulung va fi acea fabrică de lipici. Avem subiectele sensibile din ultima perioadă la Câmpulung, va fi un subiect sensibil şi greu de rezolvat. Dânşii s-au mişcat foarte repede şi au găsit amplasament pentru relocarea fabricii în afara oraşului şi nu ne va afecta cu nicio problemă. Din partea Consiliului Local nu va fi nicio piedică să veniţi şi să faceţi această investiţie. Chiar dacă nu se ofereau 500 de locuri de muncă, orice loc de muncă ce poate fi oferit în Câmpulung este binevenit. Să nu vă faceţi griji că veţi avea o piedică din partea noastră pentru a vă demara această afacere.”
În această săptămână este aşteptat la Câmpulung însuşi patronul companiei turceşti, ca să viziteze amplasamentele găsite.