Pe 29 ianuarie 2004, pe finalul mandatului de primar al lui George Bălan, municipalitatea câmpulungeană a aderat la Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România – ALZIAR, din Târgoviște. ONG-ul înființat în urmă cu 22 de ani numără 23 de membri, 14 Consilii Județene și 9 Primării de municipii și orașe. În 2026, după mai bine de două decenii de cotizat unei asociații ale cărei aport nu se simte în vreun fel în Câmpulung, primărița Elena Lasconi a luat decizia de a retrage municipiul din această asociere care, repetăm, nu i-a folosit la nimic. Doar a încasat de pe urma statutului de membru și nu puțin. Cotizația ajunsese la 33.000 de lei anual, o sumă enormă în schimbul a nimic. Șefa Executivului a recunoscut că a fost o scăpare neîncheierea mai devreme a calității Câmpulungului de plătitor de pomană la bunăstarea asociației, administrația fiind un domeniu vast, greu de acoperit cap-coadă. Depistându-se această cheltuială inutilă, Elena Lasconi a solicitat Consiliului Local să fie de acord cu retragerea din ALZIAR.
- Elena Lasconi: „Am luat decizia să ieșim din această asociație, pentru că nu a făcut nimic concret pentru Câmpulung”
Din referatul primăriței Elena Lasconi aflăm – în lipsa unui site al ONG-ului – cu ce se ocupă Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România: protejarea valorilor de patrimoniu și artă confirmate documentar. „În cadrul acestei asociații, autoritățile locale din România cu patrimoniu cultural pot acționa într-un cadru organizat pentru crearea unui cadru legislativ coerent, care să identifice, să protejeze și să introducă în circuitele turistice zonele istorice, culturale și artistice, dezvoltarea unei strategii naționale unitare, conform cu reglementările europene în domeniu, și promovarea acestui patrimoniu cultural la nivel local, regional, național, european și internațional.”
Motivația, la nivel declarativ, a aderării la ALZIAR a constitut-o „excelenta oportunitate de promovare a patrimoniului cultural al municipiului”. „În urma analizei activității obiectivelor Asociației Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România, s-a apreciat că interesele și prioritățile municipiului Câmpulung, în domeniul patrimoniului cultural și al dezvoltării locale, pot fi gestionate și promovate în mod eficient prin intermediul structurilor proprii ale administrației publice locale și prin implementarea unor strategii și proiecte individuale, adaptate particularităților municipiului.”, continuă argumentația care stă la baza hotărârii de retragere din ALZIAR, în vederea „exercitării în mod autonom a strategiilor privind protejarea, promovarea și valorificarea patrimoniului cultural al municipiului.” „Totodată, retragerea din cadrul asociației are în vedere optimizarea modului de gestionare a resurselor administrative și financiare ale Municipiului Câmpulung, în concordanță cu obiectivele stabilite la nivel local și cu necesitatea unei administrări eficiente a interesului public local.”, pune „punctul pe i” materialul de ședință.
Căci, în esență, retragerea urmărește salvarea unor bani plătiți inutil unui ONG, care, în Câmpulung, și-a lăsat semnătura doar pe adresele transmise Primăriei prin care o informa cât are de achitat cu titlu de cotizație. Mulți bani! Mai precis, 33.000 de lei, cotizația Câmpulungului pe anul 2026. Tot atât a fost și în 2025, de la 1.700 de lei, cât a fost în 2024 și în 2023, sau 2.000 lei în 2021!
Prin comparație, cotizația Consiliului Județean Argeș, membru și el în ALZIAR, în anul 2025, a fost 6.085,79 lei. De 5,4 ori mai puțin decât i s-a pretins Câmpulungului, care s-a achitat conștiincios de „datorie”, întrucât nu înregistrează nicio restanță la „creditorul” din Târgoviște!
„Când am văzut că apar notificări cu privire la cotizația anuală, am luat decizia să ieșim din această asociație, pentru că nu a făcut nimic concret pentru Câmpulung. Și nu-și are rostul. Nimic n-au făcut. Ideea este că am văzut că suntem într-o asociație, am crezut că prin această asociație se fac evenimente culturale, împreună cu Biblioteca, cu Casa de Cultură, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Am verificat și am văzut că nu își are rost. Și am hotărât să ieșim din ea. Simplu. Când am aflat că suntem într-o astfel de asociație și puteam să scoatem în evidență latura istorică și potențialul turistic și cultural al Câmpulungului, am trimis la întâlniri cu ALZIAR oameni din aparatul de specialitate al primarului, începând cu arhitectul șef, care știe foarte bine ce este în Câmpulung. Dar nu s-a concretizat nimic. Adică noi am întins o mână.”, a precizat Elena Lasconi, cu mențiunea că Primăria nu are nicio restanță la nicio asociație.
Șefa Executivului a explicat și prezența Municipiului Câmpulung în Asociația Comunelor din România, căreia îi plătește cea mai mare cotizație, 232.000 lei. „Facem auditul cu ei. Toate lucrările de audit le facem prin Asociația Comunelor. Le-am cerut ajutorul în perioada în care eram fără arhitect șef. Căci dacă ar fi avut arhitect, puteam să luăm de la Asociația Comunelor arhitect care să ne semneze documentele. Pentru că a fost o perioadă destul de grea, în care oamenii trebuiau să se ducă la Pitești și să plătească și o taxă suplimentară. Nu e rău să fii într-o asociație, dar să și facă lucruri pentru comunitate. Primăria ar putea să aibă și un ONG și ar putea să miște lucrurile în comunitate.”, a mai arătat primărița Elena Lasconi.