Larma stârnită în Consiliul Local Stoeneşti de politicianul cel mai întărâtat de iluzia funcţiei de primar – de care singur se îndepărtează prin felul dezagreabil de a ridica doleanţe, poate, pertinente – a generat o nouă contră cu primarul Paul Ion Marin, interesat să nu piardă oameni din Primărie, nu să facă pe plac unor contribuabili-problemă. Mai ales când aceştia fac colecţie de amenzi neachitate, împovărând bugetul local cu sarcini pe care Curtea de Conturi le transferă în responsabilitatea angajatelor, care riscă să răspundă de neîncasarea lor în termenul legal. Cel mai gălăgios oponent politic al primarului, pe care îl interesează voturile, nu câtă dreptate au petenţii de la care culege plângeri pentru Facebook şi şedinţele Consiliului Local, a purtat în plen reclamaţia unei cetăţene nemulţumite de calculul impozitului pentru locuinţă. Locuinţă însemnând o construcţie de peste 300 de metri pătraţi. Odată cu jalba femeii s-a deschis şi un subiect stânjenitor pentru aceasta: amenzi neonorate cu anii, situaţie în care sunt pasibile de plată, după logica instituţiei de control, angajatele de la Contabilitate, care n-au aplicat măsuri dure de recuperare, prin popriri pe conturile datornicilor.
- Primarul Marin: „Problema este destul de serioasă. Ţi-a dat amendă?! Mai faci scandal?! De ce n-o plăteşti?!”
La ţară, unde toată lumea cunoaşte pe toată lumea, ruşinea şi reţinerea de a face rău unora dintre consăteni au ca efect aşternerea prafului pe obligaţii restante la bugetul localităţii. Aceasta a fost justificarea unei situaţii suplimentare celei cu care PNL-istul Cătălin Iosifescu a încercat să-l provoace pe primarul Paul Ion Marin. Mai precis, acesta i-a reproşat neîncasarea corespunzătoare a impozitului pe locuinţă, după cum „se plâng oamenii”.
„Oamenii” sunt, de fapt una bucată contribuabil, pe care primarul de la Stoeneşti l-a dibuit imediat. „Ţi-a spus doamna Păuniţa?”, şi-a dat seama edilul cine este persoana nemulţumită de cuantumul dărilor la buget. „Doamna Păuniţa, da.”, a confirmat Iosifescu. „De ce nu i-ai spus: de ce nu ţi-ai plătit amenzile?”, a venit replica primarului, care a trebuit să-l lămurească pe opozant că nu stă în picioare teoria ştergerii amenzilor mai vechi de cinci ani, pentru că cineva plăteşte pentru ele. Cineva nevinovat, care, cunoscându-i pe cei ai locului, are o rezervă de a trece la măsuri de reţinere din veniturile rău-platnicului. Chit că-şi riscă propriul salariu în situaţia în care Curtea de Conturi găseşte sume nerecuperate la bugetul local.
„Amenzile, după cinci ani, dacă n-au fost încasate, se recuperează de la cel care se face vinovat de neîncasare. Nu se prescriu. Mai acum trei-patru ani, i-au spus fetele doamnei Păuniţa: „Doamnă, sunt aceste amenzi… Dă şi dumneata cât oi putea din ele.” Şi a dat 10 lei. Fetelor le-a fost ruşine de ea, dar ei nu i-a fost ruşine de ele. Cam aşa ceva. A dat 10 lei şi, de când a dat cei 10 lei, se prelungeşte termenul cu încă cinci ani. Problema este destul de serioasă. Ţi-a dat amendă?! Mai faci scandal?! De ce n-o plăteşti?! Nu ţi-am dat-o noi, noi suntem obligaţi s-o clasăm. Cine e dator… Ştii cine a mai fost? A mai fost Duca Cristinel, care a avut 2.500 lei. I-a dat nu ştiu pe unde s-a dus cu caş. Şi tot aşa, n-a plătit-o şi n-a plătit-o. Au trecut cinci ani. Că a lucrat la noi… le-a fost ruşine fetelor, că era pe maşină… A venit Curtea de Conturi, care a spus: au trecut cinci ani, voi le plătiţi. Şi i-a dat Oanei să plătească. Noroc că, până la urmă, omul ăsta a fost cu bun simţ şi a venit şi a plătit-o. De ce sunt datoare fetele acestea să plătească amenda în contul ăluia?! Omenia noastră unde e?”, a lămurit primarul Marin cum stă treaba cu dandanalele de care unii se fac că uită.
- „În declaraţiile oamenilor făcute pentru construcţii, aproape că toţi au declarat pe jumătate cât au construit. Cei care au venit acum cu cadastrul le-au prins pe toate”
Apoi acesta a explicat şi cât de important este să ai un cadastru bine făcut, în care să fie diferenţiate suprafeţele fiecărui nivel al casei: subsol, parter, etaj, mansardă. „În urma cadastrului general, cadastristul a întocmit cadastrul şi pentru case. X a venit şi a zis: eu am o casă de 250 metri pătraţi la sol. Aşa este în autorizaţie. Vine şi o înregistrează acolo. Dar nu se încasează aşa, se încasează pe suprafaţa desfăşurată a clădirii. Dacă ai subsol e una, dacă ai parter e alta, dacă ai etaj sau mansardă e alta. Aşa se încasează conform Codului Fiscal, nu conform ordinului primarului sau fetei de acolo. Foarte mulţi au declarat aşa cum au declarat, că au fost la înţelegere… au declarat ce-au vrut în Registrul Agricol. Cei care fac extrasul de carte funciară le înregistrează în calculator. Când se înregistrează în calculator, se spune: 200 de metri la bază, plus 200 de metri etaj, plus 150 metri mansardă. A crescut încă o dată şi ceva impozitul, la care Primăria Stoeneşti n-a pus un leu. Cine a mărit impozitele cu acele procente a fost Guvernul României. La noi se făcuse o greşeală de calcul, pe care am corectat-o imediat. Aici e diferenţa mare de plată, pentru că omul n-a declarat tot ce trebuie. În declaraţiile oamenilor făcute pentru construcţii, aproape că toţi au declarat pe jumătate cât au construit. Cei care au venit acum cu cadastrul le-au prins pe toate. Ce, sunt eu de vină?!”, a arătat şeful Executivului de unde provin diferenţele care i-au revoltat pe cei mai mulţi.
- „Aţi văzut că este coadă zilnic, de nu mai ştiu ce să facă. Mi-e frică să nu plece şi Oana, că nu mai poate să facă faţă”
„Dumneaei nu contestă asta. Contestă că la unii le încasaţi la amprentă, pe când dumneaei îi încasaţi la suprafaţă desfăşurată, dar zice că demisolul şi mansarda ar avea alt regim, ar trebui să-i taxaţi 70%, nu 100%, cum aţi făcut dumneavoastră.”, a continuat apărătorul cetăţenei a cărei speţă primarul o ştia pe dinafară.
„Ea a făcut cadastrul. Cadastristul trebuia să spună: subsol 50 metri, amprentă la sol – parter 100 metri, mansardă 80 metri. Trebuia să scrie în cadastru. Dacă scria aşa, aşa încasa. Dacă a scris 313 metri, eu ce să-i fac? 129 metri amprentă la sol, 313 metri desfăşurat. Dacă dădea pe bucăţele, cum, de fapt, aduc alţii cadastrele, aşa se înregistra. Dar s-a înregistrat după cadastrul făcut de ea. (…) Totul se aruncă pe noi. Muncesc fetele acestea de le sar capacele! Uitaţi-vă, că aţi mai venit pe aici. Aţi văzut că este coadă zilnic, de nu mai ştiu ce să facă. Mi-e frică să nu plece şi Oana, că nu mai poate să facă faţă. Luna asta a fost cu impozitele, acum a început cu APIA şi tot aşa… tot anul. Fiecare perioadă are sarcinile ei.”, este temerea primarului că rămâne fără oameni capabili, fiind o realitate că nu se mai bat doritorii pe posturile din primării. Mai ales în mediul rural. „Şi nu sunt decât două fete.”, a adăugat viceprimarul Alin Pojală.
„Referitor la amenzile doamnei Păuniţa, că ziceţi că nu s-au prescris. Dacă dumneavoastră făceaţi ce vă spune legea, o somaţie, îi puneaţi chiar poprire, nu se mai ajungea la divergenţe acum după şapte ani.”, a fost penultima intervenţie a lui Iosifescu.
Somaţii i s-au trimis, a replicat primarul Paul Ion Marin, dar „nu i-au făcut poprire pe cont, că le-a fost ruşine.” Tratament de care liberalul şi alt coleg antreprenor, patronul de la Nisiva, n-a fost ferit, după cum a reclamat acesta la finalul discuţiei. „Pe Nisiva dacă eu nu l-am înţeles, cine l-a mai înţeles?! Avea de plată 1,4 miliarde de lei (n.r. vechi). I-am blocat conturile.”, a admis şeful Executivului că a fost forţat să procedeze astfel de suma uriaşă de recuperat.