În prezenţa comandantului Secţiei de Poliţie Rurală nr.13 Rucăr, aleşii locali au dat un caracter de normă locală unei discuţii de la o şedinţă anterioară, pe tema căruţaşilor, care umplu de mizerie străzile comunei. La şedinţa din 7 octombrie 2025, Consiliul Local a adoptat o hotărâre prin care se interzic circulaţia şi staţionarea pe domeniul public al comunei Rucăr a vehiculelor cu tracţiune animală neînregistrate şi neautorizate de către autoritatea locală. Prin excepţie, accesul acestora poate fi permis temporar, în baza unei aprobări scrise emise de Primăria Rucăr, în următoarele situaţii: desfăşurarea unei activităţi comerciale legale şi autorizate; participarea la evenimente tradiţionale, culturale sau religioase aprobate de autoritatea locală; cazuri speciale, justificate în mod obiectiv. Hotărârea îi vizează cu precădere pe căruţaşii care vin din cătunele comunelor învecinate – Dragoslavele, mai ales -, care blochează drumurile comunale, aglomerează centrul şi fac mizerie, după cum i s-au plâns primarului rucărenii deranjaţi de prezenţa lor.
- Regulamentul pentru localnici, aprobat data viitoare
În Consiliul Local sunt şi membri pe care nu-i incomodează trambalatul căruţelor din afara comunei pe străzile „interioare”, ca dovadă s-au abţinut la vot sau chiar au votat împotriva hotărârii care precede un regulament pe acelaşi subiect. La Rucăr, s-a pus oarecum carul înaintea boilor, întrucât firesc era ca regulamentul să fie adoptat odată cu hotărârea despre care relatăm, ca să nu existe nicio „fisură” în aplicarea normei tocmai aprobate. Pentru că se vorbeşte în conţinutul ei despre înregistrarea şi autorizarea atelajelor, dar nu există procedura stabilită printr-un regulament.
Tot regulamentul, despre care aflăm că va fi aprobat de Consiliul Local la următoarea şedinţă ordinară, va stabili condiţiile în care pot circula şi staţiona pe domeniul public vehiculele cu tracţiune animală care aparţin cetăţenilor cu domiciliul pe raza comunei Rucăr.
Autorităţile s-au grăbit cu hotărârea, reglementând pe jumătate circulaţia căruţelor pe teritoriul localităţii, fiind normal să fixezi în acelaşi timp regulile pentru toată lumea: şi pentru cei care vin din împrejurimi şi produc deranj pe partea de salubritate, dar şi de trafic rutier, şi pentru cei ai locului, care par a fi protejaţi în acest moment, restricţiile pentru ei fiind amânate.
Primarul a spus-o clar, de la începutul discuţiei pe acest punct, cine sunt destinatarii interdicţiilor: „Se referă la cetăţenii care vin în comuna Rucăr. Noi avem două-trei cazuri de căruţe lăsate aiurea. Eu mă refer la cetăţenii care nu sunt din Rucăr şi vin permanent în Rucăr.”
- Hotărârea nu se referă la DN 73, asupra căruia autorităţile locale n-au competenţă
Încălcarea prevederilor hotărârii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 1.000 lei şi cu măsura complementară a ridicării vehiculelor cu tracţiune animală, care pot fi recuperate de către proprietari într-un termen maxim de trei zile de la data ridicării, dar după ce face dovada proprietăţii lor, respectiv a achitării amenzilor, precum şi a taxei de 50 de lei/zi/atelaj, reprezentând cheltuieli de depozitare, întreţinere, pază a acestora.
Contravenientul poate achita în termen de cel mult 15 zile de la data încheierii/comunicării procesului verbal jumătate din minimul amenzii. Constatarea contravenţiilor se face de către persoane împuternicite din aparatul de specialitate al primarului Rucărului şi lucrători din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală nr.13 Rucăr.
„Desemnaţi reprezentanţii din cadrul Primăriei. Poliţiştii din cadrul Secţiei îi ajută pe cei de la Primărie.”, a precizat poliţistul prezent la şedinţă. Discuţiile generate de proiectul de hotărâre s-au concentrat pe două aspecte: pe unde au, totuşi, voie să tranziteze Rucărul căruţaşii din afara comunei şi care sunt împrejurările în care este acceptată prezenţa lor pe domeniul public.
Singura arteră asupra căreia autorităţile locale n-au competenţă este Drumul Naţional 73, care străbate localitatea. „Eu pe DN nu pot să-i opresc. Tranzitează DN, dar nu vin să staţioneze în comună. Eu vorbesc de cei care se duc pe drumurile comunale, nu pe drumul naţional.”, a lămurit primarul Ion Pîrnuţă.
„Nu vorbim de DN – a completat secretarul Ion Vorovenci -, care nu este în administrarea Consiliului Local. Cred că nu e discriminatoriu, este foarte bine studiat şi pus la punct. Nu îngrădim niciun drept. Ordonanţa 195 prevede foarte clar. Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculul cu tracţiune animală trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în articolul 19: să fie înregistrat şi să aibă un conducător de cel puţin 16 ani fără afecţiuni ce-i diminuează capacităţile psihomotorii; se interzice conducătorului vehiculului cu tracţiune animală să circule fără actele legale: act de identitate, certificat de înregistrare, plăcuţă de număr aplicată.”
Dar, tot potrivit Ordonanţei 195, căruţaşului trebuie să i se ofere variantă alternativă. „Nu putem să-i restricţionăm accesul dacă nu are altă cale ocolitoare.”, a precizat şeful Secţiei de Poliţie Rucăr. „Dacă nu poţi să-i asiguri alternativă circulă cât mai aproape de marginea drumului sau pe acostament.”, a adăugat secretarul Ion Vorovenci.
- Autorităţile le pot confisca atelajele, nu şi animalele, pe care, oricum, n-ar avea unde să le ţină
Câteva cuvinte şi despre motivele prezenţei căruţaşilor, pe care autorităţile sunt dispuse să le accepte, aşa cum sunt muncile agricole sau transportul unei căruţe de fân, cum le-a luat apărarea consilierul Gabriela Gheorghe. „Dacă vine să ia o căruţă de fân nu cred că-i zice nimeni nimic. Dar care vin şi stau cu căruţele aici (n.r. în zona Primăriei) şi la Profi, şi la Biserică, şi peste tot?! La Biserica Dragoslavele de ce nu merg?”, a întrebat retoric Ion Pîrnuţă, care şi-a dat răspunsul singur într-o şedinţă anterioară: la Biserica Dragoslavele nu sunt primiţi.
De la căruţa cu fân s-a trecut la căruţa cu surcele, pentru că nu se putea vorbi despre căruţa cu lemne, căci s-ar fi intrat într-o altă poveste, de care implicarea Poliţiei n-ar fi putut fi separată. „Nu fură – i-a apărat Gabriela Gheorghe pe cei acuzaţi de primar că fură lemne de pe Măra şi le vând prin comună -, adună crengi din pădure ca să trăiască. Tot în Rucăr le aduc la câte o bătrână, pe 30-40 de lei sau cât iau pe o căruţă. Nu fac vreo afacere amărâţii ăia cu cinci copii. Eu spun de crengi.”
De la motivaţia prezenţei, care va fi cântărită de la caz la caz, schimbul de replici s-a mutat la sancţiunea confiscării „obiectului muncii”. Doar a căruţei este posibilă, i-a lămurit omul legii, nu şi a calului. Asta pentru că au apărut frământări legate de „cazarea” animalelor în lipsa unui obor comunal.
Din solidaritate cu năpăstuiţii sorţii, social-democraţii Boncoi, Ţîru şi Solovăstru, „ctitorii” sistemului de ajutoare sociale pe viaţă, încurajând astfel nemunca, s-au abţinut la hotărârea privitoare la plimbăreţii prin comună la cârma atelajelor, fără treabă. Aceeaşi poziţie a avut-o şi USR-istul Ştefan, care fraternizează cu doctrina PSD. Iar Gabriela Gheorghe a votat împotrivă, din raţiuni umanitare, intrigată şi de această dată că legea li se aplică întotdeauna „celor mai săraci şi mai amărâţi”.