Sub pretextul că municipalitatea nu a reuşit să consume decât 1% din finanţările europene contractate, PNL-istul Norris Măgeanu a votat împotriva depunerii unui nou proiect privitor la amenajarea Parcului „Kretzulescu”, abandonat în primăvara anului 2015, după „ţeapa” dată de constructorul din Alba Iulia. După opţiunea nefavorabilă pentru „Kretzulescu”, Măgeanu s-a abţinut la hotărârile referitoare la pregătirea unor proiecte de amenajare a spaţiului înconjurător fostului Cinematograf „Balada” şi de mobilitate urbană, prin care au şanse să fie reabilitate 16 străzi din centru. Or abţinerea tinde tot către zona votului potrivnic. I-au ţinut isonul, cu abţineri, Loredana Năstase şi Ciprian Neculăescu, ultimul neagreând propunerile vizând spaţiul de la „Balada” şi infrastructura rutieră a centrului.
Ei fiind consilierii locali, nu noi, este treaba lor cum gândesc şi cum simt să voteze. Dar cum a arătat Norris Măgeanu, în platforma online a şedinţei, la prima întrunire ordinară a acestui mandat, aflat, probabil, acasă la Bucureşti, la 170 kilometri de Câmpulung, votând împotriva unui proiect pentru oraş? A arătat ca un om îndepărtat de oraş, pe care oraşul l-a respins brutal la alegerile locale, şi care acum caută să se răzbune, respingându-i încercările de modernizare.
- Ne-a mişcat până la lacrimi mărturisirea lui Măgeanu: „Sunt primul care se bucură când putem să facem lucruri pentru oraşul nostru”
Să faci din incapacitatea administraţiei publice locale de a cheltui fondurile europene accesate un motiv de respingere a unui proiect sau a unor proiecte denotă răutate, chiar duşmănie faţă de oraş. Dar cum Măgeanu nu locuieşte la Câmpulung, unde nu poate ajunge nici măcar pentru şedinţa ordinară, nu-l interesează un efort – aşa cum se face, târâş-grăpiş, dacă nu se poate într-un ritm mulţumitor – de a se schimba în bine zone al căror aspect nu fac cinste municipiului.
Cât de greşit poate gândi acest om, în cazul căruia încercăm să facem abstracţie de culoarea politică! O culoare politică dăunătoare Câmpulungului, care, doar în mandatul trecut, a sabotat două investiţii importante: Bulevardul „Pardon”, blocat de două ori, şi blocul social din Grui.
Culmea ipocriziei la Măgeanu, mărturisită joi: „Sunt primul care se bucură când putem să facem lucruri pentru oraşul nostru.” Aici îl credem pe cuvânt. Ce lucruri au putut să facă el şi prietenii lui de la PNL pentru oraş… ne-am convins.
Dar să revenim la votul negativ pentru „Kretzulescu”, însoţit de justificări bâjbâite. Ba că e doborâtă Primăria de atâta muncă, ba că proiectul n-are şanse de reuşită, ba că autorităţile nu sunt în stare să cheltuiască banii alocaţi de UE.
- Faptul că Primăria n-a consumat până acum mai nimic din fondurile PNRR nu este motiv să rateze „trenul” altor finanţări
Ca să înţeleagă câmpulungenii ce spune Măgeanu cu acest 1%, care, într-adevăr, în acest moment, reflectă starea de repetenţie a administraţiei locale în materia implementării proiectelor. Dar, bătrâneşte, le implementează, nu le lasă baltă, având timp până în primăvara-vara anului 2026 să le încheie. Acest ritm cătinel de realizare a unor proiecte cu finanţare certă nu este varianta fericită, dar a nu mai depune alte documentaţii, pentru accesarea altor fonduri, până se duc la capăt investiţiile aflate în întârziere, nu este o mentalitate sănătoasă.
Or Măgeanu asta vrea. Primăria şi Câmpulungul să încremenească până vor fi gata proiecte pentru care de-abia acum se organizează licitaţiile. Întârzierea este evidentă pentru orice chior, dar a rata oportunităţi de finanţare, care se deschid la anul, este o greşeală. Dar, în cazul lui Măgeanu, înţelegem de ce doreşte ca programul de dezvoltare să stea pe loc.
Sesizând în contul de execuţie la 30 septembrie 2024 o situaţie deloc flatantă pentru Primăria Câmpulung, acesta a punctat inspirat derapajul recunoscut şi explicat argumentat de directoarea economică Violeta Iarca. „În privinţa fondurilor nerambursabile, am reuşit să tragem doar 1% din cât s-a prevăzut la începutul anului. Este adevărat?”, a întrebat-o Norris Măgeanu pe şefa Economicului.
Este adevărat, confirmăm şi noi. Chiar mai puţin de 1%. 0,85% reiese din calcul, punând la socoteală alocările de sume din PNRR aferente asistenţei financiare nerambursabile (61.784.200 lei prevăzuţi, 225.505 lei consumaţi) şi alocările de sume din PNRR aferente componentei împrumuturi (150.420.460 lei prevăzuţi, 1.590.094 lei consumaţi).
Vorba Violetei Iarca, „cifrele acestea sunt. Vorbim de proiecte aferente PNRR a căror implementare abia a început. A fost partea de efectuare a procedurilor de achiziţie publică, unde pe undeva s-a întârziat. Să zicem că, de acum înainte, vom intra în linie dreaptă cu implementarea lor propriu-zisă, astfel încât fondurile să fie atrase. Dar în ceea ce priveşte înscrierea în buget a sumelor la capitolele respective, putem să vă spunem că, potrivit legii, valoarea contractelor de finanţare se înscrie în buget, în momentul în care se încheie contractul de finanţare, cu întreaga valoare a contractului de finanţare, fără ca ea să fie defalcată pe ani. Chiar dacă aceste proiecte sunt multianuale şi se vor desfăşura până în anul 2026, unele dintre ele, fiecare având termene diferite de implementare, noi, întotdeauna, o să tot înscriem aceste sume în buget. Bineînţeles, contractele de finanţare vor fi corectate cu sumele rambursate. Aceasta este procedura pentru întocmirea bugetului şi pentru înscrierea în buget a proiectelor.”, este explicaţia pertinentă a directoarei Violeta Iarca.
- Primăria îşi permite să pregătească alte documentaţii, întrucât de doi ani n-a mai depus niciun proiect
Procentul deranjant pentru autorităţi a constituit unul dintre ingredientele “ghiveciului” de motive servit de Măgeanu pentru a respinge propunerea pentru „Kretzulescu”. Iată declaraţia acestuia lansată din online la şedinţa din 28 noiembrie 2024. „Înţeleg că suntem optimişti că vom primi un proiect european pentru parcul acesta, dar realitatea arată că şansele sunt minime. Noi, ca să atragem cât de cât din proiectele deja depuse, să ajungem de la 1% la măcar 30%, trebuie să facem un efort uriaş, care ne va bloca şi nu ne va permite să mai putem să facem mai nimic altceva. Nu cred că suntem în situaţia în care să ne aruncăm şi să aruncăm bani din bugetul local pentru noi proiecte, de care nu suntem foarte cerţi că le putem implementa. De aceea, în privinţa aceasta, eu cred că o soluţie simplă, cu o investiţie minimă de redare a acelui spaţiu folosinţei într-un mod cât mai simplu, din punct de vedere financiar, cetăţenilor, este ceea ce ar trebui să facem. Abia ulterior, în funcţie de cum ne descurcăm cu situaţia în care suntem cu fondurile europene, să începem să marşăm la alte proiecte. Noi tot mergem în continuare şi depunem proiecte europene, în condiţiile în care, vă repet, este inimaginabil, 1% rată de absorbţie este… nu am auzit nicăieri aşa ceva! Faptul că suntem la 1% înseamnă că atunci când vor veni – Doamne, ajută! – situaţiile în care vom putea să implementăm din ceea ce deja am depus, vom fi sugrumaţi de atât de multă treabă. Noi depunem în continuare şi noi cerem în continuare fonduri pentru PT-uri şi pentru studii de fezabilitate.”, s-a lamentat Măgeanu, pentru care ar fi trebuit să fie suficientă explicaţia administratorului public Ioana Marcu, potrivit căreia „sufocarea” s-a mai detensionat prin faptul că de doi ani nu s-a mai depus niciun proiect.
„Cred că din decembrie 2022 nu am mai depus niciun proiect tocmai datorită faptului că am depus un număr foarte mare în prima parte a mandatului. Însă pregătirea documentaţiei acum şi depunerea în prima parte a anului 2025 garantează – în cazul în care este admis la finanţare – semnarea unui contract de finanţare undeva în a doua parte a anului 2025, o intrare cu adevărat în implementare spre sfârşitul anului viitor, când o mare parte dintre proiectele pe care le avem în implementare se finalizează. Deci, încercăm să păstrăm un flux continuu de proiecte, pe care le avem în implementare în municipiul Câmpulung.”, a arătat aceasta cum a planificat cele trei iniţiative punctate în deschiderea articolului.
A completat arhitectul şef Mădălina Zăgărin, potrivit căreia „pentru proiectele noi, pe care le propunem, niciodată nu o să putem avea siguranţă garantat că reuşim. Dar pentru cele care există acum şi pe care dumneavoastră aţi vrea să le resuscităm vă garantez că nu se poate! Am încercat, nu respectă nimic din legislaţia actuală, nu am cum. Niciodată, un studiu istoric nu mi-ar permite să implementez un astfel de proiect. Măcar încercăm şi ne sporim şansele.”
„Kretzulescu”, lăsat baltă de Grup Corint în urmă cu aproape un deceniu, are nevoie de o reamenajare pe baza unui proiect profesionist, căci este păcat să faci boboc nişte spaţii verzi în cartiere şi doar să „spoieşti” superficial, cum vrea Măgeanu, un parc central.