Ce-a fost Câmpulungul odată! În 1936, călătoria de studii a viitorului rege Mihai I a inclus Câmpulungul şi Muscelul

• Distinsul oaspete a mers şi la Mănăstirile „Negru Vodă” şi Nămăeşti, Mausoleul Mateiaş şi Peştera Dâmbovicioara  

La sfârşitul primăverii – începutul verii anului 1936, tânărul Mihai, viitorul rege al României, pleca într-o călătorie de studii în Oltenia, Muntenia şi Bucovina. Cu un an înainte, a fost aleasă Ţara Haţegului pentru acest voiaj hotărât de Majestatea sa Regele încă de la înfiinţarea clasei în care învăţa fiul său, alături de unsprezece camarazi selectaţi de pe întreg cuprinsul ţării. Regele Carol al II-lea a hotărât ca, în ultima lună de carte a fiecărui an, „şcoala să se facă pe teren, în diferite ţinuturi ale ţării”. În ’36, periplul şcolar al adolescentului Mihai, pe atunci în vârstă de 15 ani, a inclus şi două zile petrecute la Câmpulung, unde a şi studiat, s-a şi relaxat.

• Ce spunea Mihai despre priveliştea de la Mateiaş: din puţine alte puncte ale ţării, privirile sale au putut prinde o panoramă de valoarea şi frumuseţea celei de pe Mateiaş

Marele Voievod de Alba Iulia, titulatura de la acel moment a viitorului rege Mihai I, s-a aflat la Câmpulung în zilele de 1 şi 2 iunie 1936. O fotografie realizată de Eduard Constantinescu, publicată în ziarul „Dimineaţa”, ni-l înfăţişează pe prinţ făcându-şi tema, sub supravegherea generalului Grigorescu şi profesorului I. Conea, la Câmpulung Muscel.

„Călătoria de studii a Marelui Voevod Mihai la Câmpulung şi împrejurimi” titra ziarul „Universul”, care dedică o relatare consistentă timpului petrecut de fiul Regelui Carol al II-lea la Câmpulung.

„Câmpulung, 1 iunie

Astă noapte, la ora 13, a sosit în gara locală, venind de la Curtea de Argeş, trenul regal cu şcoala M.S. Marele Voevod Mihai. La Câmpulung şi împrejurimi, se va desfăşura, azi şi mâine, penultima etapă a cursului de sintetizare cu care şcoala Prinţului nostru moştenitor îşi încheie anul de studii. Ultima etapă este la Târgovişte, după care, între 9 şi 24 iunie, va avea loc, în Bucovina şi Maramureş, al doilea semestru.

Astăzi de dimineaţă, când Marele Voevod, însoţit de domnul general Grigorescu şi profesorii săi, printre care am recunoscut pe domnii profesori Chr. Musceleanu, colonel Pălăngeanu, preot N. Popescu şi I. Conea, a coborât din tren. A fost întâmpinat de autorităţile locale, în frunte cu domnii prefect Teodorescu, protoiereu G. Stroian şi poliţai I. Bera, care au oferit pâinea şi sarea de bun venit.

Marele Voevod şi însoţitorii săi au pornit apoi, cu maşina de excursii a şcolii, spre Mausoleul Eroilor de la Mateiaş. În drum s-au oprit la mănăstirea catedrală „Negru Vodă”, unde au asistat la slujba religioasă a Rusaliilor. De aici, au pornit din nou la drum. Mulţimea a întâmpinat în toate părţile pe regescul oaspete, cu urale şi flori.

La mausoleu, domnul general Grigorescu a arătat, în câteva cuvinte, importanţa acestui măreţ monument şi a amintit, între altele, că în jurul Câmpulungului s-au dat glorioase şi grele lupte între armata noastră şi cea duşmană, în toamna anului 1916, când germanii au avut apreciabile pierderi.

De la mausoleu, Marele Voevod şi însoţitorii au urmat drumul pe jos până în vârful Mateiaşului, unde s-a făcut o lecţie de geografie şi istorie românească. Aici, Măria Sa a mărturisit că, din puţine alte puncte ale ţării, privirile sale au putut prinde o panoramă de valoarea şi frumuseţea celei de pe Mateiaş. Spre Apus, privirile merg până în masivul Cozia de pe Olt, unde Măria Sa a ascultat lecţia despre Loviştea şi despre Mircea, acum trei zile; spre Nord, Piatra Craiului, Iezerul Păpuşa, iar spre Răsărit, dincolo de Valea Dâmboviţei, istoricul sat Stoeneşti şi masivul cristalin al Leaotei.

După masa luată la revenirea în Câmpulung, s-a dat o lucrare scrisă cu subiectul „Importanţa geografică şi istorică a Carpaţilor româneşti”. Drumul către Peştera Dâmbovicioara şi o lecţie de geologie au fost contramandate din cauza ploii ce a căzut neîntrerupt toată după amiaza. S-au făcut lecţii de franceză şi latină.

Mâine, marţi, se vor vizita monumentele istorice din oraş, după care se va face o lecţie orală şi scrisă despre „Întemeierea principatului muntean”. Vor urma o lecţie de chimie, una de geologie şi una de franceză. Noaptea, trenul regal cu Măria Sa şi însoţitorii va porni spre Târgovişte, ca acolo şi la Mănăstirea Dealului să se încheie prima parte a cursului de sintetizare.”

• La Schitu Goleşti, prinţul a vizitat minele de cărbuni şi uzina electrică a societăţii Lignitul

Din ziarul „Dimineaţa” aflăm cum a decurs a doua zi, 2 iunie 1936.

„În a doua zi de şedere la Câmpulung, voievodul Mihai, însoţit de domnii gen. Grigorescu, prof. Cristian Musceleanu, pr. N. Popescu, prof. Gheveniu, col. Pălăngeanu, I. Conta, Mumuianu şi cpt. Petrovici şi colegii de clasă, după o scurtă vizită la mănăstirea de călugăriţe Nămăeşti, au venit la mănăstirea catedrală a oraşului.

Aici, părintele N. Popescu a făcut o interesantă lecţie despre Basarabii, întemeietorii, care a format apoi subiectul unei lucrări scrise. De aici s-a trecut la statuia legendarului Negru Vodă din faţa Primăriei, după care cu maşina de excursii a şcolii au mers la Schitu Goleşti, unde s-au vizitat minele de cărbuni şi uzina electrică a societăţii Lignitul.

D. prof. Mumuianu a făcut lecţie de fizico-chimice. Reîntorşi la Câmpulung, s-a făcut în vagonul clasă de şcoală o lecţie de geologie, tratându-se despre pietrele regiunii, cu roci şi fosile prezentate de Muzeul Judeţean. Masa de prânz s-a luat în prezenţa autorităţilor locale, în frunte cu d. prefect Baştea şi primarul Isbăşoiu, în pitorescul parc al şcolii profesionale de fete din localitate.

După amiază, s-a făcut o excursie la Peştera Dâmbovicioara. Seara, trenul regal a fost format şi, în prezenţa aceloraşi autorităţi, voievodul a părăsit, la ora 9.30, oraşul, cu direcţia Târgovişte.”

În completarea relatării din „Dimineaţa”, publiciştii de la „Albina” scriau că pe drumul pe valea Dâmboviţei în sus, până la Peştera Dâmbovicioara, „s-au cercetat frumoasele sate româneşti, Rucărul, Dragoslavele şi Podul Dâmboviţei, în preajma cărora s-au dat lupte crâncene între armata noastră şi cea germană, în toamna anului 1916”.

„În seara zilei de 4 iunie, după două săptămâni de carte şi de excursii la poalele munţilor Olteniei şi Munteniei – din Orşova şi până la Târgovişte -, Măria Sa Mihai s-a înapoiat la Bucureşti, pentru a fi de faţă la marile serbări din zilele de 6 şi 8 iunie. A fost, totodată, ca o pauză şi o odihnă în mijlocul lunii de carte făcută pe drumuri foarte plăcute, dar şi obositoare. În ziua de 9 iunie, Măria Sa a pornit din nou la drum, spre Bucovina.”

Acesta era nivelul Câmpulungului de odinioară. Mai mulţi membri ai Familiei Regale a României au călcat pământul Câmpulungului în mai multe rânduri, oraşul având cu adevărat nobleţe, prin oamenii şi edificiile unui centru proaspăt în acele timpuri. Nobleţea, însă, a rămas o poveste din trecut, fiind pierdută până la ultima fărâmă.