În luna decembrie a anului trecut, nepoatele lui Gheorghe I. Ştefănescu, primul proprietar al Hotelului Regal, au obţinut o victorie la Curtea de Apel Piteşti, în procesul revendicării imobiliare, deschis Primăriei Câmpulung, în urmă cu patru ani. După două runde pierdute la Judecătoria Câmpulung şi Tribunalul Argeş, în încercarea de a obţine şi terenul, parterul, mansarda şi subsolul impozantei construcţii de care se alege praful, Curtea de Apel a admis recursul moştenitoarelor, a casat decizia favorabilă municipalităţii câmpulungene şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Argeş. În urmă cu 18 ani, instanţa le-a recunoscut dreptul doar pentru etaj, întrucât doar etajul, unde erau spaţiile de cazare, a făcut obiectul naţionalizării.
Însă, în fapt, nici etajul nu-l stăpânesc, din câte reiese dintr-o altă acţiune aflată în derulare tot la Tribunalul Argeş, prin care cele două nepoate revendică etajul I de la Ion Grozavu, firma acestuia şi de la alţi doi pârâţi.
Cele două acţiuni concentrate pe revendicări imobiliare – cu Primăria, pentru parter, cu Ion Grozavu şi ceilalţi, pentru etaj – nu sunt singurele care aşteaptă un deznodământ. La Judecătoria Câmpulung, sunt suspendate, până se clarifică acţiunea principală, cererile de evacuare îndreptate împotriva Primăriei, a lui Ion Grozavu şi a societăţii sale.
Litigiile au început cu mai bine de 20 de ani în urmă, fiind iniţiate de nepoţii lui Gheorghe I. Ştefănescu, din partea fiului acestuia, decedaţi şi ei între timp. Proprietarul Hotelului Regal a avut şi o fată, ale cărei fiice, Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu şi Constanţa Elena Domnica Negulescu, domiciliate în SUA, continuă lupta, alături de alţi descendenţi.
- Moştenitorii au pierdut la Judecătorie şi la Tribunal, dar au câştigat la Curtea de Apel
Cronologia celei mai „proaspete” cereri de revendicare lansată de moştenitorii lui Gheorghe Ştefănescu, care urmăresc, prin acţiunile în instanţă, să dobândească proprietatea întregii clădiri, arată astfel.
Pe 13 iunie 2019, la Judecătoria Câmpulung s-a deschis, după o pauză de 14 ani de la precedenta hotărâre a instanţei, prin care li se confirma calitatea de proprietari asupra etajului Hotelului Regal, o acţiune a descendenţilor interesaţi să obţină şi restul: terenul, parterul, mansarda şi subsolul, părţi ale construcţiei fostă proprietate a lui Gheorghe I. Ştefănescu, decedat în anul 1935.
Procesul de la Câmpulung a fost iniţiat de reclamanţii Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu, Constanţa Elena Domnica Negulescu, Alin Dragoş Ştefănescu, Doina Ştefănescu şi Simona Elena Ştefănescu. Aceştia au chemat în judecată Municipiul Câmpulung, Statul Român, prin Ministerul de Finanţe, respectiv Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice, şi Primăria Câmpulung, prin primarul său. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Câmpulung, pe 4 martie 2020, când primar era Liviu Ţâroiu, era favorabilă municipalităţii câmpulungene. Demersul moştenitorilor a fost respins, pe motiv că instanţele s-au mai pronunţat o dată asupra pretenţiilor lor. În anul 2005, Curtea de Apel Piteşti a constatat că trei spaţii de la parterul Hotelului Regal sunt proprietatea privată a unor cetăţeni şi a dispus retrocedarea în favoarea celor patru nepoţi de la fiu şi de la fiică ai lui Gheorghe I. Ştefănescu, în natură, a etajului imobilului. Decizia civilă din 8 februarie 2005 a Curţii de Apel Piteşti a rămas definitivă printr-o decizie din 29 iunie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
De la Câmpulung, dosarul s-a mutat, pe 18 iunie 2020, la Tribunalul Argeş, căruia i s-au adresat părţile nemulţumite de verdictul instanţei municipale. Pe 2 iunie 2022, Tribunalul a schimbat sentinţa Judecătoriei Câmpulung, care dăduse câştig de cauză Primăriei pe considerentul puterii de lucru judecat, şi a respins acţiunea urmaşilor ca inadmisibilă. Instanţa a anulat, ca netimbrat, apelul reclamanţilor Alin Dragoş Ştefănescu, Doina Ştefănescu şi Simona Elena Ştefănescu. Iar pe celelalte două reclamante, Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu şi Constanţa Elena Domnica Negulescu, le-a obligat să plătească autorităţilor câmpulungene 2.000 de lei reprezentând onorariul avocatului. Hotărârea Tribunalului Argeş n-a fost definitivă, perdanţii având dreptul să facă recurs faţă de cele stabilite.
Ceea ce s-a şi întâmplat. Au ripostat la Curtea de Apel Piteşti Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu, Constanţa Elena Domnica Negulescu, acestora alăturându-li-se Oana Maria Ştefănescu. Recursul înregistrat pe 13 iulie 2022 a fost finalizat după o jumătate de an. Pe 20 decembrie 2022, Curtea de Apel Piteşti a admis recursul, a casat decizia Tribunalului şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
- Procesul pentru parter se rejudecă la Tribunal. Nepoatele au încercat, fără succes însă, să obţină strămutarea lui
Pe 9 februarie 2023, cauza a revenit la Tribunal, care a început judecata o lună mai târziu, pe 13 martie 2023. Tot în luna martie, Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu şi Constanţa Elena Domnica Negulescu au încercat să obţină strămutarea procesului, însă, pe 29 martie 2023, Curtea de Apel Piteşti le-a respins cererea.
Prin urmare, acţiunea a rămas pe rolul Tribunalului Argeş. La termenul din 24 aprilie 2023, instanţa le-a acceptat reclamanţilor, ca probe, înscrisuri şi o expertiză în specialitatea topografie, din care să reiasă: „identificarea imobilului parter revendicat, astfel cum a fost descris prin cererea de chemare în judecată, constituit din teren şi construcţii; cine deţine aceste bunuri, cu indicarea în cazul fiecăruia dintre bunuri a deţinătorului şi care este actul în baza căruia sunt stăpânite bunurile şi de la ce dată; modalitatea în care a fost transmis imobilul în patrimoniul Municipiului Câmpulung, să se indice actul de proprietate.” Expertului i se cere să menţioneze – printre alte obiective la care trebuie să răspundă expertiza – dacă, în caz de expropriere, proprietarul a primit vreo despăgubire. Expertul desemnat a cerut să fie înlocuit, însă, la înfăţişarea din 12 iunie 2023, instanţa i-a respins solicitarea. Specialistul a avut toată vara la dispoziţie pentru pregătirea raportului de expertiză. Procesul se reia luni, 25 septembrie 2023.
- Urmaşele au deschis acţiuni pentru evacuare împotriva Primăriei, a lui Ion Grozavu şi a firmei sale
De verdictul în procesul revendicării imobiliare a parterului depinde soarta a două acţiuni deschise, anul trecut, la Judecătoria Câmpulung de o parte dintre moştenitori. Ambele litigii urmăresc evacuarea actualilor ocupanţi ai clădirii.
Pe 20 aprilie 2022, Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu, Constanţa Elena Domnica Negulescu, Doina Ştefănescu şi Simona Elena Ştefănescu au chemat în judecată Municipiul Câmpulung, prin primarul său, pentru evacuare, aşa cum am precizat. Municipalitatea este proprietara parterului, dar nu a întregului parter, întrucât o parte dintre spaţii sunt vândute de când! Ultimul dintre ele a fost înstrăinat în octombrie 2000, când primar era George Bălan.
Judecata în această speţă a fost suspendată, pe 10 noiembrie 2022, până când se soluţiona definitiv dosarul de la Curtea de Apel. Dosarul s-a soluţionat definitiv în luna următoare, când s-a impus rejudecarea cazului de către Tribunal. Aşadar, acţiunea de evacuare mai are de aşteptat.
Înaintea acesteia, a fost suspendată judecata cererii de evacuare înaintată, pe 19 aprilie 2022, de către cele patru reclamante împotriva lui Ion Grozavu şi a societăţii sale, Fortex SRL. Judecătoria Câmpulung a hotărât, pe 2 noiembrie 2022, suspendarea ei, până când se clarifică chestiunea revendicării imobiliare, ajunse din nou pe masa de lucru a magistraţilor de la Tribunal.
Cu Ion Grozavu şi firma acestuia, cele două nepoate ale lui Gheorghe I.Ştefănescu, Crizanţa Ionescu şi Constanţa Negulescu, mai au în derulare un proces, de data aceasta, la Tribunalul Argeş. Pe 16 ianuarie 2023, reclamantele i-au chemat în instanţă pe Ion Grozavu, SC Fortex SRL, Florentina Iuliana Weber şi Florin Fundătureanu, într-o acţiune care are ca obiect revendicarea imobiliară a etajului 1 al Hotelului Regal, plata despăgubirilor reprezentând lipsa de folosinţă de la data de 3 aprilie 2019, până în momentul predării, şi restituirea sumei de 191.775,89 lei, reprezentând contravaloarea îmbunătăţirilor. Din acest proces s-au consumat trei termene, al patrulea fiind fixat pe 13 octombrie 2023.
Vă prezentăm rezumatul acestor litigii pentru a înţelege de ce nu se întâmplă nimic (bun) cu Hotelul Regal, în sensul consolidării şi renovării lui. Mai sunt şi alte acţiuni în instanţă, în afara celor patru prezentate, care zădărnicesc şansele de a da o faţă demnă celei mai frumoase construcţii din Câmpulung, mai ales acum că s-a înnoit imaginea Bulevardului „Pardon”.
Magda BĂNCESCU