Faptul că Primăria are semnate peste 40 de proiecte cu finanţare nerambursabilă şi bucură, dar şi îngrijorează. Şi, totodată, ridică nişte semne de întrebare în privinţa finalizării lor cu succes, din cauza volumului uriaş de muncă, începând cu faza de pregătire a licitaţiilor. Nici nu ne mai gândim la cea de implementare a investiţiilor, care trebuie urmărite cu foarte mare atenţie, fiind la mijloc bani europeni. Cu cine încearcă administraţia locală să recruteze constructorii? Cu doi angajaţi, câţi numără departamentul Primăriei responsabil cu achiziţiile, depăşiţi în totalitate de cantitatea de documentaţie pe care trebuie s-o întocmească. Sau pe care trebuie s-o verifice, în situaţia în care autorităţile locale apelează la consultanţi externi.
- Achiziţiile Primăriei au rămas în doi oameni. A treia persoană, angajată de curând, a fost mai mult în concediu medical
Primind din partea opoziţiei liberale o întrebare cu nuanţă, referitoare la contractarea de consultanţă pentru achiziţiile Primăriei, Elena Lasconi a punctat în răspunsul său dezavantajul unora dintre proiectele cu finanţare nerambursabile de a nu avea inclus acest capitol. „Nu la toate avem – a precizat şefa Executivului, referindu-se la proiectele cu fonduri europene – şi avem o problemă că nu la toate, pentru că avem foarte puţini oameni la achiziţii.”
Subiectul a fost dezvoltat în cadrul şedinţei Consiliului Local din 31 iulie 2023 de city-managerul Ioana Marcu, ale cărei explicaţii au insistat pe lipsa personalului de la Achiziţii – Investiţii. Departament care s-a golit brusc, prin plecarea a trei angajaţi într-o perioadă scurtă de timp. „Din cauză că, în ultimul an, am avut trei persoane care au plecat din cadrul Serviciului de Dezvoltare Urbană, care gestionau proceduri de achiziţii, am rămas în două persoane. Am reuşit să angajăm, dar, din păcate, persoana pe care am angajat-o, în ultimul timp, a avut nişte probleme medicale şi a fost predominant în concediu medical.”, a descris Ioana Marcu împrejurarea în care Primăria a fost nevoită să apeleze la consultanţă în domeniul achiziţiilor publice pentru mai multe proiecte.
De exemplu, la investiţiile GAL, pentru care se caută executanţii lucrărilor, fiind în derulare licitaţiile, s-a apelat la consultaţi aproape în toate situaţiile. Doar două din nouă proiecte s-au bazat pe documentaţia realizată de angajaţii Primăriei. „Consultanţa ne ajută în sensul în care altcineva elaborează caietul de sarcini, strategia de contractare, modelul de contract cadru şi ne ajută în evaluarea tehnică. Dacă procedura presupune şi lucrări şi ai doi-trei ofertanţi, poţi să ai până la 2.000 de pagini de evaluat. Este imposibil pentru doi angajaţi ai Primăriei să gestioneze în paralel 10-20 de astfel de achiziţii. Este muncă de un om per achiziţie, până când se închide, timp de o săptămână – două săptămâni, non-stop, la o astfel de evaluare, ca să se facă temeinic.”, a afirmat administratorul public al Câmpulungului.
- Chiar dacă lucrează cu consultanţi externi, Primăria nu este ferită de pericolul de a da bani înapoi
Primăria nu este protejată de riscul de a returna bani, ca sancţiune pentru o achiziţie defectuoasă – cum s-a întâmplat cu proiectul social „Schimbă-ţi viitorul!” -, nici dacă lucrează cu specialişti din afara instituţiei. „În cazul în care avem consultanţă externă şi nu mai lucrăm cu departamentul intern, avem vreo protecţie că nu ne trezim, după nu ştiu câţi ani, cu bani de dat?”, a fost nelămurirea consilierului local Dan Şain, care cumva a intuit răspunsul Executivului.
Nu există o astfel de certitudine, pentru că şi documentaţia întocmită de consultanţii externi trebuie să treacă prin analiza angajaţilor Primăriei. Aşadar, aceştia nu scapă de sarcina de a parcurge studiile făcute de firmele contractate. „Să ştiţi că nu suntem exagerat de liniştiţi dacă o să luăm consultanţă externă, pentru că vor trebui verificate, după ce sunt întocmite cele 2.000 de pagini. Pentru că noi ni le asumăm, cineva de la departamentul nostru trebuie să verifice încă o dată. Ei n-ar trebui să mai facă nici măcar o achiziţie – cei de la departamentul nostru – la câte proiecte avem pe fonduri europene. Practic, ar trebui să vină toate din exterior, iar ei doar să verifice. Până la urmă, este responsabilitatea noastră.”, a precizat primăriţa Elena Lasconi.
„Legea nu ne protejează – a intervenit Ioana Marcu -, dimpotrivă. Accesul în platforma electronică a SEAP îl are doar angajatul Primăriei. Ei pot funcţiona cel mult ca nişte registratori, care încarcă şi descarcă, dar în nume propriu, ceva ce a întocmit altcineva. De aceea este foarte mult de muncă şi trebuie foarte multă atenţie în gestionarea procedurilor de achiziţie. Foarte des facem comparaţia cu Oradea. La toate proiectele cu finanţare europeană, Oradea a avut penalităţi per total undeva la 30%. Pentru că au gestionat prost anumite lucruri, nu s-a făcut managementul proiectului în mod corespunzător.”, a mai spus administratorul public.
Magda BĂNCESCU