- Cadoul de sărbători pentru musceleni al asociaţiei care i-a împrumutat numele dă bine în orice bibliotecă publică sau particulară
În luna Sărbătorilor de Iarnă, cadoul Asociaţiei „Suflet Muşcelean” pentru amatorii de lectură de calitate este numărul 7 al revistei căreia i-a împrumutat numele. Specială şi prin numărul atins, dar, mai ales, prin conţinut, Revista „Suflet Muşcelean” beneficiază de o ilustraţie de sărbătoare, asigurată de doi artişti compleţi: Adina Oprescu şi Marius Sminchişe. Acesta din urmă este şi autorul coperţii, pe care veţi găsi o imagine de poveste, surprinsă pe „furiş” din exterior, un cadru potrivit pentru răsfoirea istorisirilor inserate în paginile sale. Redactorul şef Carmen Victoria Bârloiu le oferă muscelenilor o ediţie delicată, pe care gusturile rafinate în materie de lectură o vor aprecia de la început până la sfârşit.
- O ediţie de sărbătoare, pe care o găsiţi la Galeria „Arta”, Muzeul Municipal de Istorie, Mănăstirea „Negru Vodă” şi Mausoleul Mateiaş
Textele interesante sunt îmbogăţite cu fotografii irezistibile realizate de cei doi artişti fotografi cu care colaborează revista, dar veţi avea prilejul de a admira şi imagini document în relatările cu caracter istoric sau documentar. Publicaţia debutează cu editorialele semnate de Carmen Victoria Bârloiu, „Bilanţul timpului…”, şi Adi Popa, „Timpul constant şi omul grăbit”, după care cele patru secţiuni în care este structurată vă invită la o călătorie prin domenii captivante, din trecut şi din prezent. Vom spicui câteva titluri pentru a vă stimula curiozitatea de a o căuta şi a v-o adăuga în biblioteca personală.
Sergiu Marcu, ale cărui prezentări susţinute fie în cadrul Cercului de Istorie „Gheorghe I.Brătianu”, de la Biblioteca Municipală, fie la Muzeul Automobilului Românesc, de la Apa Sărată, sunt garanţia unui eveniment reuşit, scrie despre „Câmpulung-Muşcel: calea ferată de tip „Decauville”. Pe lângă argumentele extrase din documentele vremii, Sergiu Marcu îşi cucereşte cititorii cu imagini vechi de o sută de ani ale căii ferate traversând Bulevardul Cuza Vodă din Câmpulung şi strada principală a Lereştiului. În acest ultim caz, autorul a alăturat mărturiei de acum un secol o imagine din prezent, realizată din acelaşi punct, cu asfaltul aşternut peste istoria descrisă în articol.
Profesorul Adrian Săvoiu dezvăluie, printr-o evocare suavă şi sensibilă – o evocare hibernală -, frânturi din propria copilărie, cu bucuriile şi temerile celei mai frumoase vârste din viaţa unui om. Materialul semnat de cuceritorul povestitor conţine fotografii realizate în timpul iernilor care transformau Câmpulungul interbelic într-un decor de basm. Prin povestioara gingaşă „Te uită cum ninge Decembre…”, Adrian Săvoiu ne răscoleşte amintirea iernilor cu zăpadă şi ger de crăpau pietrele.
Liviu Măţăoanu, căruia, alături de Maria Chirtoacă, i se datorează una dintre apariţiile editoriale importante ale anului 2022, vă pofteşte în „Biblioteca de suflet… muşcelean”, pentru a-l redescoperi pe Dumitru Ionescu Berechet, arhitectul şef al Patriarhiei Române.
După aceste titluri despre „Muşcelul de ieri şi azi”, se ocupă de „Restituiri” ale unui trecut care nu conteneşte să genereze subiecte: Laurenţiu Ştefan Szekovics – „O replică a vechiului sigiliu al oraşului şi trei steme aflătoare la Mănăstirea „Negru Vodă” din Câmpulung; Sanda Safta – „Sarmisa Bilcescu Alimăneştianu – Din viaţa primei femei doctor în Drept din lume” (III); Claudiu Ion Neagoe – „Arnăuţi şi eterişti la Câmpulung, în primăvara anului 1821”.
Capitolul dedicat „Armoniilor” „Sufletului Muşcelean” potoleşte setea de frumos şi emoţie graţie evocării câtorva fragmente din creaţia lui „Marian Petry, profesorul meu de română”, extrase din recenta lucrare „Apolog”, şi graţie portretului pe care Carmen Bârloiu i-l realizează artistului fotograf Marius Sminchişe. Portret realizat din cuvinte în cadrul interviului atât de inspirat intitulat „Fotografia – amestecul absolut de lumină şi inimă! Şi gând… terfelit prin poezie!”
La final, o însoţim pe Carmen Bârloiu într-o lume a „meşteşugurilor aparent uitate”. Secţiunea „Cuib de strămoşie – Meşteşug, sat, tradiţie, port” este dedicată „Daracului lui Catrinescu”, a cărui istorie este depănată de Luiza Cotenescu şi Emilian Catrinescu.
- Activitate preponderent caritabilă a Asociaţiei „Suflet Muşcelean”
Revista „Suflet Muşcelean” apare sub îngrijirea asociaţiei care i-a împrumutat numele, asociaţie a cărei activitate nu se rezumă la calitatea de editor al unei publicaţii cu specific cultural. Ce a realizat în cei trei ani de existenţă Asociaţia „Suflet Muşcelean” şi care este proiectul în care se implică în prezent – proiect vizând construcţia de la zero a unui locaş de cult -, aflăm din editorialul semnat de Carmen Victoria Bârloiu, „Bilanţul timpului…”, pe care vi-l prezentăm integral.
„Curge timpu-ncet prin noi… Între bine şi rău, între făcut şi nefăcut, între totul şi nimic, pe aici ar trebui cântărit, făcut un fel de bilanţ. În urmă cu trei ani, tot într-un decembrie, ieşea spre lumină Asociaţia „Suflet Muşcelean”. Ce repede trece timpul… Şi, ca la orice final de an, ne aplecăm privirea spre bilanţ, măcar aşa „în mare”, fără a lăuda, doar pentru a ne vedea cum am trecut prin acest timp, cum NU l-am irosit… Asociaţia „Suflet Muşcelean” există pentru că, aşa cum spuneam şi la înfiinţare, nişte oameni buni au ALES – şi nu folosesc întâmplător termenul „ales” – doar suntem fiecare dintre noi suma tuturor alegerilor pe care le facem – să îşi unească energiile pentru a încerca să facă în linişte şi discreţie lucruri bune şi frumoase pentru semenii lor. Fiecare dintre ei a făcut şi mai poate face în continuare, personal sau prin alte asociații, toate acestea, dar s-au gândit că împreună, spirite asemănătoare, pot face mai multe.
Multe dintre lucrurile făptuite de către Asociaţia „Suflet Muşcelean” nu ar fi putut exista fără contribuţia multora care au preferat asemenea să fie discreţi, în umbră, fără bifarea unui număr de apariţii publice, contorizate atent, care dau bine pentru like-uri pe reţelele de socializare. Soluţia multitudinii de probleme care ne înconjoară (dincolo de scenarită, implicaţii politice şi jocuri de culise) pare a fi aceea de a ne implica în viaţa agorei (oricare ar fi ea) şi să refacem forţa morală a acestui popor, prin spiritualitate şi cultură!
Ce minunată e lumea când ştii că în acelaşi timp cu tine trăiesc oameni aşa de frumoși la suflet, oameni care te încarcă cu energie, blândeţe, bucurie, linişte. Şi trec puţin la oglindirea faptelor din răstimpul prin care am trecut, poate mai sec, cu date… date seci.
Printre primele acţiuni derulate de Asociaţia „Suflet Muşcelean” a fost cea de a veni cu sufletul (precum numele-i) spre persoane aflate în situaţii speciale atât privind veniturile, cât şi sănătatea. Astfel, începând din luna decembrie a anului 2019 şi până în prezent, sunt oferite, în medie, cam 32-35 de porţii/zi, masă caldă. Vorbim de asigurarea zilnică a acestei mese. 365 de zile/an (!), nu o dată la câteva zile sau de sărbători când se înghesuie lumea mare să-şi demonstreze că poate fi mai bună! Mâncarea a fost livrată la domiciliul beneficiarilor de către voluntarii Asociaţiei, iar costurile generate până acum de această acţiune merg spre 140.000 lei la care, bineînţeles, s-au adăugat cantităţi însemnate de carne, produse din carne şi pâine – provenite din sponsorizări şi donaţii, care nu au mai fost contorizate.
Cea mai mare parte din sumele provenite din donaţii şi sponsorizări este alocată ajutorului financiar pentru persoanele care solicită sprijin în acoperirea costurilor unor intervenţii şi/sau tratamente medicale. Pe lângă acestea, Asociaţia a mai acordat ajutoare financiare unor şcoli, aşezăminte sociale, biserici (lucrări de restaurare), pentru cheltuieli de înmormântare a unor persoane fără aparţinători, pentru plata utilităţilor şi chiriei unor persoane aflate sub limita traiului decent, dar şi pentru burse de studii şi performanţă sportivă. Suma alocată acestor acţiuni de la înfiinţarea Asociaţiei şi până în prezent este spre 400.000 lei.
Editarea revistei „Suflet Muşcelean” – din dorinţa de a „restitui Muşcelului din sufletul său rupt în bucăţi şi aruncat pe te miri unde, spiritualitate şi cultură, istorie şi tradiţii, religie şi artă”, aşa cum defineam obiectivul şi menirea acesteia la debut, în luna septembrie 2020. Revista „Suflet Muşcelean” poate fi achiziţionată în Câmpulung, de la Galeria „Arta”, Muzeul Municipal de Istorie, Mănăstirea „Negru Vodă” şi Mausoleul Mateiaş sau poate fi vizualizată accesând pagina web a Asociației www.sufletmuscelean.ro.
Pornind de la nevoile specifice şi deosebite ale comunităţii preponderent rrome din cătunul Valea Hotarului – comuna Dragoslavele, dar răspunzând şi solicitării preotului paroh, Asociaţia „Suflet Muşcelean” a hotărât să se implice în construirea de la zero a unei biserici. Până în prezent, a fost obţinută toată documentaţia necesară (proiect, avize, etc.), iar în urmă cu doar câteva zile au fost bătuţi ţăruşii şi a fost sfinţit locul unde va fi ridicat lăcaşul, intenţia fiind ca în funcţie şi de condiţiile meteorologice, până la sfârşitul acestui an să fie realizate lucrări de împrejmuire a terenului, edificarea unui zid de sprijin în partea de est şi turnarea fundaţiilor.
E mult? E puţin? Cine poate judeca?!? Cred că important e că sunt lucruri care s-au făcut deja şi nu intrăm în lumea ipocrită a cercului vicios al lui „o să facem, o să dregem…” După bilanţ, spre final de an, când simţi uneori măcar o urmă de presiune să fii, să te comporţi, să fie totul în jur într-un anume fel… ne zbatem parcă în disperarea de a repara în câteva zile de sărbătoare tot ce am stricat 12 luni, vrând parcă doar să ne încadrăm în pătrăţica acceptată social. Vine şi avalanşa de „Sărbători fericite!”
Să primim cu smerenie şi recunoştinţă urările şi sărbătorile vor să ne fie cum ni le facem, cu plusuri şi minusuri. Dar… hai, să fim NOI fericiţi! Să fim pregătiți pentru timpul care ne aduce vestea venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu făcut om, pentru mântuirea noastră. Să FIM! Cu pace, linişte şi bucurie!”