Tribunalul a anulat dispoziţia lui Liviu Ţâroiu, prin care femeii i s-a respins cererea referitoare la compensaţii pentru proprietatea preluată abuziv de comunişti.
Primarul Elena Lasconi va emite o nouă dispoziţie, prin care va propune acordarea de măsuri compensatorii, în cazul în care Curtea menţine hotărârea Tribunalului.
Instanţele încă primesc cereri de la cetăţeni, bazate pe Legea 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Cea mai recentă speţă soluţionată, având legătură cu Câmpulungul, îi dă dreptul la despăgubiri moştenitoarei unui proprietar care a avut de suferit de pe urma naţionalizării. Tatăl acesteia a decedat la sfârşitul lunii mai a anului 2012, după 11 ani de aşteptare a compensaţiilor cuvenite pentru casa şi terenul expropriate de comunişti. În 2015, Primăria a dat o dispoziţie prin care familiei i s-a respins cererea de a i se repara, în echivalent, pierderea materială suferită. Cinci mai târziu, s-a produs riposta celei care s-a considerat neîndreptăţită de actul Primăriei, care ştia foarte bine că în centru, lângă instituţie, au existat case care au fost demolate pentru construcţia blocului şi a BIG-ului.
În anul 1976, casa a fost propusă pentru demolare
11 mai este data succesului înregistrat de reclamanta aflată în proces cu municipalitatea, care a fost obligată de instanţă să emită dispoziţia de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent. Imobilul familiei, amplasat în vechime lângă Primărie, nu mai există de zeci de ani, pe locul său fiind construit magazinul BIG.
Doamna a deschis procesul, la Tribunalul Argeş, pe 9 decembrie 2020. Acţiunea a fost îndreptată împotriva municipiului Câmpulung şi a primarului, întrucât primarul a fost cel care a emis o dispoziţie a cărei anulare era cerută, prin instanţă, de către Daniela Eliza Mocanu. Actul cu pricina data din 13 martie 2015, când Câmpulungul era condus, în perioada de interimat, după condamnarea lui Călin Andrei, produsă în februarie 2015, de către viceprimarul cu atribuţii de primar Liviu Ţâroiu.
Doamna s-a considerat îndreptăţită să conteste dispoziţia de acum şase ani, deoarece ea a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului din strada Negru Vodă, nr.129, pentru care s-au solicitat despăgubiri în baza Legii 10/2001, republicată. Proprietatea familiei, preluată abuziv de stat în perioada comunistă, era compusă dintr-un teren şi o construcţie, cu o suprafaţă de 410 metri pătraţi.
Primăria a căutat să scape de revendicarea cetăţenei, invocând că cererea de chemare în judecată a fost formulată tardiv. Susţinere respinsă de judecător din următorul motiv. În luna aprilie a anului 2015, când Primăria a făcut comunicarea dispoziţiei contestate în instanţă, destinatarul era decedat de trei ani. Prin urmare, nu se ştie cui aparţine semnătura de pe documentul respectiv, întrucât Daniela Eliza Mocanu nu şi-a însuşit-o. Existând „un puternic dubiu de comunicare legală” în primăvara anului 2015, instanţa a considerat că momentul legal al comunicării este data de 6 noiembrie 2020, când urmaşei i s-a adus la cunoştinţă dispoziţia primarului, pe care a şi atacat-o, deschizând acţiunea la Tribunalul Argeş, în termen de 30 de zile.
Astfel, procesul a fost iniţiat pe 3 decembrie 2020. Doamna a dovedit instanţei că terenul ultracentral şi construcţia edificată pe acesta au fost proprietatea fratelui tatălui ei, care le-a dobândit prin moştenire în anul 1968. „Imobilele cu pricina au fost preluate de către Stat, prin expropriere, la momentul 1984 acestea fiind proprietate de stat, astfel cum reiese din cuprinsul declaraţiei privind stabilirea taxei pentru folosirea terenurilor, proprietate de stat.”, redăm din conţinutul hotărârii Tribunalului Argeş.
În toamna anului 2001, tatăl reclamantei a înaintat Primăriei o notificare, prin intermediul căreia a solicitat acordarea de despăgubiri pentru casa şi pământul din centru preluate de stat. Instanţa a considerat că atât din actele conţinute de dosarul care a avut la bază notificarea din 2001, cât şi din documentele depuse de Primărie, în procesul din 2021, „sunt suficiente probe care să ateste dreptul de proprietate, prin succesiune, al imobilului în litigiu.” Certificatul de moştenitor din 1968 atestă că terenul şi casa au aparţinut unchiului reclamantei, apoi tatălui său. În anul 1976, construcţia a fost propusă pentru demolare, în baza Decretului nr.144/1958. Ulterior, în 1984, apare în proprietatea statului.
Cu documentele aflate la dosarul tranşat de Tribunal şi la dosarul de restituire de acum 20 de ani, „reclamanta a făcut pe deplin dovada dreptului de proprietate asupra imobilului notificat, imobil care a fost expropriat în favoarea Statului, acesta fiind ocupat, în prezent, de magazinul de Stat BIG.”, se precizează în hotărârea judecătorească.
Primăria a respins, acum şase ani, cererea de despăgubiri, deşi ştia foarte bine că terenul fusese luat de stat, iar casa, demolată
Întrucât imobilul nu mai putea fi restituit urmaşei în natură, aceasta era îndreptăţită să primească despăgubiri. „Împrejurarea că, în prezent, terenul ar apărea „preluat” de către stat poate fi imputat reclamantei – continuă actul instanţei -, deoarece pârâţii (municipiul Câmpulung şi primarul) nu îşi pot invoca propria culpă, prin nedepunerea diligenţelor necesare, în vederea stabilirii situaţiei juridice a imobilului în intervalul 2001-2015, limitându-se doar la a respinge solicitarea părţii pe simplul considerent că nu ar fi efectuat dovada preluării abuzive, pe când se cunoştea foarte bine, încă de la acel moment, că terenul este în proprietatea statului.” (sursa citatelor: rolii.ro)
Pe 11 mai 2021, când s-a încheiat judecata fondului, Tribunalul a hotărât să anuleze acea dispoziţie din 2015, emisă, cel mai probabil, de Liviu Ţâroiu, care a respins cererea pentru despăgubiri. Conform celor stabilite de instanţă în această lună, primarul Elena Lasconi va emite o nouă dispoziţie, cu propunerea de acordare a măsurilor compensatorii cuvenite pentru proprietatea de 410 metri pătraţi.
Autorităţile locale au mai fost obligate să plătească cetăţenei cheltuielile de judecată în sumă de 2.380 lei, onorariul avocatului care i-a susţinut cauza. Municipalitatea are dreptul să atace cele stabilite de Tribunal în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii judecătoreşti. Magda BĂNCESCU