Primul eveniment fără mască a fost la Muzeul Automobilului Românesc, de la Apa Sărată, sâmbătă, 15 mai, unde a fost lansată o monedă aniversară, la 60 de ani de la fabricarea primului autoturism de teren românesc, ARO. Toate cele 100 de monede au fost vândute în timp record, demonstrând încă o dată interesul colecţionarilor pentru obiectele care ţin de fosta uzină câmpulungeană.
Obiectul aniversar, făcut de Monetăria Statului, care a avut mai mulţi reprezentanţi la lansare, este din argint, cu o greutate de 31,11 grame şi un diametru de 37 milimetri. Designul modelului a fost realizat de Alexandru Prioteasa, grafica, de Adrian Bărbulescu, iar pe revers este trecută seria, ca un kilometraj la bordul maşinii ARO.
Oltcit, Dacia şi IMS, următoarele monede aniversare care vor fi lansate anul acesta
Luna aceasta va fi lansată moneda „Oltcit”, în iunie, cea cu „Dacia”, iar în noiembrie va veni rândul bătrânului „IMS”.
Gazda evenimentului a fost Muzeul Automobilului Românesc, administrat de Emil Hagi, care a salvat tot ce a putut legat de ARO şi continuă să o facă, muzeul având în prezent un patrimoniu tehnic şi cultural impresionant.
„După o lungă perioadă, ne întâlnim aici pasionaţii de Câmpulung şi maşina ARO. Câmpulungul ne-a atras dintotdeauna, Câmpulungul, leagănul scrisului românesc, pentru că, anul acesta, se împlinesc 500 de ani de la prima scriere în Limba română, care a plecat de aici, de la Câmpulung, dar şi 60 de ani de la primul autoturism de teren românesc, M461, care s-a lansat în 1961. Trebuie să spun că, în 1971, tot la Câmpulung, a revenit expediţia românească transafricană, o mare performanţă. Suntem acum în cadrul unui proiect al Monetăriei Statului, în parteneriat cu Muzeul Automobilului Românesc, care, în limbaj automobilistic, se poate numi „în patru timpi”, pentru că este vorba de patru monede. Cea de astăzi, cum era şi normal să fie prima, este vorba despre ARO, urmând ca, în luna mai, să se lanseze moneda Oltcit, în iunie, Dacia şi, în noiembrie, pentru că cei de urmă vor fi cei dintâi, IMS, maşina noastră de suflet.”, a spus în deschiderea evenimentului Emil Hagi.
Primarul Elena Lasconi a primit moneda cu seria 20, ziua ei de naştere
Prezentă sâmbătă, 15 mai, la muzeul de la Apa Sărată, primarul Elena Lasconi a transmis că, în dezvoltarea turistică a Câmpulungului, se va ajuta şi de brandul ARO, care este sinonim cu oraşul în care a fost fabricat. Edilul a primit de la reprezentanta Monetăriei Statului unul dintre bănuţii aniversari, cel cu seria 20, data ei de naştere, gravată în mijlocul reversului medaliei, unde se regăsesc ilustrate în amănunt ale bordului ARO.
„Înţeleg că sunt 100, puţine, e o serie limitată şi arată superb. Nu trebuie să mai conving pe nimeni cât de mult iubesc Câmpulungul! Dar, acum, când mă uit la maşinile acestea, pentru că suntem într-un muzeu, mă doare puţin sufletul, pentru că, într-un fel, aşa arată şi oraşul. ARO a fost cel care a renăscut oraşul, cred că atunci a fost momentul de glorie, când erau cei mai mulţi oameni la Câmpulung, când aveau unde să muncească. Odată cu dispariţia ARO, a început o moarte lentă a oraşului. Ceea ce-mi doresc eu foarte mult este să punem în valoare, cum au făcut aceşti oameni minunaţi, familia Hagi, în special, cu respect pentru ceea ce am avut, au făcut acest muzeu, pe care am vrea să-l aducem la un alt nivel. Aş vrea să ştiţi că sunt cu totul alături de dumneavoastră şi, dacă putem să sprijinim într-un fel, ca acest muzeu să devină unul dintre cele mai frumoase din Europa, de ce nu? Să vedem mulţi oameni care vin aici şi care cumpără bilete ca să vadă maşinile acestea şi să puteţi să investiţi bani, să le puteţi face să şi meargă, să fie funcţionale, ar fi ideal. De asemenea, aş vrea să punem în valoare în continuare brandul ARO, deşi este unul mort, să-l punem în valoare gândindu-mă la faptul că viziunea este să transformăm Câmpulungul într-un oraş turistic. Mă gândesc că ar fi fain ca, atunci când vine turistul aici, la Câmpulung, patria ARO, să şi poată merge pe munte cu o maşină ARO, care să arate ca „atunci”. Simt o oarecare tristeţe, dar, în acelaşi timp, privesc cu optimism spre viitor, pentru că, datorită faptului că ARO a ajuns să fie doar la muzeu, avem o jumătate de Câmpulung plecat peste tot în ţară şi în străinătate, pentru a încerca să supravieţuiască. Mi-aş dori să transformăm Câmpulungul într-o bijuterie de oraş. Am spus asta şi am să o repet, pentru că acolo mă văd. Stăteam, la un moment dat, într-un restaurant, zilele trecute, şi vizualizam cum o să stau la o masă, pe trotuar, pe Bulevardul „Pardon”. Îmi doresc foarte mult să ajungă Câmpulungul un oraş turistic şi să trăim din turism, pentru că din ARO nu se mai poate. Dacă putem să aducem turişti aici şi să cumpere bilete ca să vadă ARO, bine, dar înapoi cred că nu ne mai putem întoarce.”, a declarat primarul Elena Lasconi.
Pe „faţa” monedei este un ARO, iar pe „spate”, bordul maşinii
Moneda aniversară a fost prezentată de o reprezentantă a Monetăriei Statului, care a declarat că este o onoare pentru Regia Autonomă Monetăria Statului să se găsească pe meleaguri argeşene, la Muzeul Automobilului Românesc, locul în care se află legendarele maşini de colecţie, care încă vorbesc despre splendoarea unui vis românesc. „Monetăria Statului îşi menţine tradiţia de a realiza produse metalistice purtătoare de sensuri şi simboluri şi este convinsă că, atâta timp cât există oameni pasionaţi de domeniu, care să transmită mai departe valorile, istoria automobilismului nu va pieri. În semn de apreciere şi pentru a marca evenimentul ce nu lasă istoria SUV-ului românesc să piară, Monetăria Statului lansează emisiunea medalistică cu tema „ARO, maşini româneşti care au scris istorie”, emisiune ce face parte din programul medalistic aferent anului 2021. Pe aversa medaliei regăsim automobilul ARO, un real succes ce a răsunat în întreaga lume, datorită abilităţilor excelente şi care a reuşit ca exporturile să facă înconjurul lumii. Pe reversul medaliei se regăsesc ilustrate în amănunt ale bordului acesteia.”, a continuat aceasta.
Coperţile care adăpostesc medalia de argint cuprind şi un mic istoric al fabricării maşinii de teren la Câmpulung.
„Povestea ARO începe după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, la Câmpulung Muscel, în judeţul Argeş. După un start timid cu fabricarea de componente pentru vehiculul de teren rusesc GAZ 69, inginerii musceleni consideră că se pot face îmbunătăţiri automobilului de război rusesc şi, în 1957, pornesc producţia la modelul numit IMS-57. IMS însemna Întreprinderea Metalurgică de Stat, iar 57 semnifica anul lansării.
Primul contact cu succesul comercial a venit în 1965, când România a început să exporte ARO M 461, ultima versiune bazată pe bătrânul GAZ 69, în China şi Columbia. Capacităţile de trecere excelente şi soliditatea şasiului au fost atuurile care au dus la propagarea numelui ARO în ţările în care au ajuns modelele construite la Câmpulung Muscel în primii ani ai mărcii.
Aşa se face că până în 1975, anul în care producţia IMS-ului a fost oprită, s-a ajuns la peste 80.000 de exemplare asamblate. O valoare infimă pentru zilele noastre, dar impresionantă într-o vreme când piaţa auto era mult mai restrânsă la nivel mondial. După încheierea producţiei la M 461, s-a trecut la dezvoltarea unui nou proiect, care va fi cunoscut ulterior ca ARO 24. Prima apariţie a noului model a avut loc la EREN 1969 (Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale), în Bucureşti, alături de noua (pentru atunci) Dacia 1300.
Cu toate că a mai fost nevoie de trei ani pentru finalizarea proiectului şi începerea producţiei la ARO 24, filosofia din spate a rămas aceeaşi: confort cât mai bun pentru drumuri asfaltate şi caracteristici cât mai bune pentru rularea pe teren accidentat. Ambele cerinţe au fost îndeplinite cu succes de inginerii din spatele SUV-ului românesc – amplasament scurt şi suspensia independentă pentru puntea faţă duc la o viaţă uşoară în off-road, iar postul de conducere ergonomic duce la confort sporit pe şosea.
Primele modele s-au numit 240 (cabrio cu două uşi) şi au primit motoare româneşti de 2,5 litri pe benzină cu 83 CP, frâne cu tamburi pentru toate roţile şi direcţie fără servoasistare. Ulterior s-au adăugat în gamă propulsoare diesel (de 3,2 litri şi 2,7 litri), iar exporturile au început să facă înconjurul lumii – din Europa, până în Africa şi America de Sus.
În 1980, Uzina ARO din Câmpulung Muscel a început să construiască modelul 10 – un off-roader de mici dimensiuni, inspirat după franţuzoaicele Renault Rodeo şi Citroen Mehari. ARO 10 s-a bătut cot la cot cu rusoaica Lada Niva şi a fost exportat în Europa de Est, Italia, Franţa şi Germania, printre altele. Dacă, până la începutul anilor 80, ARO era un succes mondial, situându-se pe locul al patrulea în lume, după numărul de maşini de teren vândute şi pieţe de desfacere (după Jeep, Land Rover şi Toyota), sfârşitul deceniului a adus un moment de epifazie: uzina musceleană trebuia modernizată, dacă se voia menţinerea competitivităţii la export.
Strategia de dezvoltare a produselor ARO a avut în vedere, începând cu anul 2000, sectorul de autoutilitare 4×4 sau modele care au un pronunţat caracter utilitar. Automobilul de teren a ieşit din fabricaţie în anul 2003, în România. De-a lungul celor peste 45 de ani de activitate, ARO a produs aproximativ 380.000 automobile de teren 4×4, care au fost exportate în proporţie de două treimi în peste 110 ţări de pe toate cele cinci continente.”
Un moment interesant al evenimentului a fost cel al inginerului Sergiu Marcu, fost director al fabricii câmpulungene, care a oferit o imagine de ansamblu asupra uzinei. S-a început cu producţia de hârtie, la sfârşitul secolului al XIX-lea, trecând apoi la producţia de piese pentru avioane, asta în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi a continuat cu piesele pentru parcul auto sovietic, pentru ca, în cele din urmă, să construiască autoturismele de teren româneşti. Isabela FILIP
ARO, tema unei monede aniversare, lansată la Muzeul Automobilului Românesc
