La 8 martie 2021, Reprezentantul Permanent al României la ONU, Ambasadorul Ion I. Jinga, a avut o intervenţie în cadrul reuniunii deschise a Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU), în format Arria, pe tema participării femeilor la procesele de pace desfăşurate sub egida ONU, co-organizată de către Misiunile Permanente la ONU ale Irlandei, Mexicului, Estoniei, Franţei, Kenyei, Nigerului, Norvegiei, Sf. Vincenţiu şi
Grenadine, Tunisiei, Vietnamului, Regatului Unit al Marii Britaniei şi Statelor Unite ale Americii. SUA deţin preşedinţia Consiliului de Securitate în luna martie 2021.
În intervenţia sa, diplomatul român a arătat că, în contextul generat de pandemia de COVID-19, se constată o amplificare a violenţelor şi stereotipurilor de gen, care afectează eforturile menite să crească reprezentarea femeilor în procesele de decizie.
Amintind că Preşedintele României, E.S. Domnul Klaus Iohannis, este unul dintre cei zece şefi de stat din lume desemnaţi campioni ai mişcării HeForShe, o iniţiativă globală creată sub egida organizaţiei UN Women pentru promovarea egalităţii de gen, ambasadorul Jinga a subliniat că România se pronunţă cu fermitate pentru participarea deplină şi egală a femeilor la toate procesele de pace conduse de ONU: „România
susţine iniţiativa „Action for Peacekeeping” a Secretarului General, precum şi Strategia ONU pentru perioada 2021-2028 privind egalitatea de gen. România a co-sponsorizat rezoluţia Consiliului de Securitate privind femeile în operaţiunile de menţinere a păcii, adoptată în august 2020 şi este unul din statele care s-a alăturat apelului Secretarului General al ONU privind eliminarea violenţei de gen în contextul pandemiei.”
A arătat că, în anul 2020, Guvernul României a adoptat Strategia Naţională şi Planul Naţional de Acţiune pentru punerea în aplicare a Rezoluţiei 1325 „Femeile, Pacea şi Securitatea” a Consiliului de Securitate în perioada 2020-2023, iar Ministerul Apărării Naţionale a fost desemnat Punct Focal Naţional pentru agenda ONU „Femeile, Pacea şi Securitatea”:
„România promovează accesul egal al femeilor – personal militar şi civil deopotrivă – la toate nivelurile ierarhice, atât în poziţii de comandă cât şi de execuţie. Femeile participă în operaţiuni militare şi nu există restricţii privind prezenţa acestora în misiuni de luptă, în acţiuni desfăşurate în teritoriu ostil, ori în alte misiuni permanente sau temporare. Ţara mea a atins deja un prag de 18% pentru femei-militar şi de 22% pentru femei-poliţist aflate în misiuni de menţinere a păcii sub drapel ONU. Nu în ultimul rând, România a crescut numărul personalului de securitate antrenat să prevină şi să răspundă violenţelor sexuale şi de gen în misiuni de menţinere a păcii. Numeroase reprezentate ale României, în uniformă militară sau de poliţie, au adus contribuţii remarcabile pe parcursul activităţii lor în misiunile de pace ONU, meritele şi profesionalismul acestora fiind recunoscute prin distincţii sau poziţii de înaltă responsabilitate în sistemul ONU.”
Ambasadorul român a amintit, totodată, că în anul 2018 România, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru Consolidarea Păcii a ONU, a introdus pe agenda sesiunii anuale a acestui for tema „Capacitarea tinerilor şi a femeilor ca agenţi de consolidare a păcii şi susţinerea păcii în regiunea Sahel”.
Notă: Reuniunile Consiliului de Securitate în format Arria au caracter informal, putând fi convocate de oricare dintre cei 15 membri ai Consiliului de Securitate. Ele permit participarea atât a statelor care nu sunt membre CS ONU, cât a organizaţiilor internaţionale, organizaţiilor neguvernamentale şi a unor invitaţi individuali, pentru a discuta o anumită temă de interes pentru Consiliul de Securitate.