Victoria obţinută de PSD la Câmpulung poate surprinde după rezultatul alegerilor locale, dar, comparând cu precedentele alegeri parlamentare, electoratul din municipiu nu s-a dezis de regula votării candidaţilor social-democraţi. Însă diferă mult numărul de voturi, obţinut în 2020, de formaţiunea preferată de câmpulungenii prezenţi la secţii, faţă de 2016, când s-a înregistrat o prezenţă cu aproape 12 procente mai mare faţă de cea de duminică.
Pe lângă măsurile profund nepopulare dispuse de guvernanţii liberali, scorul PSD a fost favorizat, la Câmpulung – ca fel ca în toată ţara -, de prezenţa foarte slabă la vot. Dar a contat şi faptul că PSD a fost singurul partid care a întreprins acţiuni electorale evidente. Stilul de campanie al Simonei Bucura Oprescu a avut efect şi la Câmpulung, nu numai în ruralul “adjudecat” de PSD care, cu deputata musceleană în rol de mobilizator al electoratului, n-are emoţii în privinţa rezultatelor livrate de comune. În schimb, la Câmpulung, plana o îndoială, după “zburătăcirea” lui Ţâroiu şi a PSD-iştilor de la putere.
Faptul că PNL şi USR PLUS n-au fost deloc vizibile pe parcursul perioadei de promovare a profitat PSD, prezent, în fiecare săptămână de campanie, la Câmpulung, prin Simona Bucura Oprescu şi colegii săi. Alt fel de candidaţi, diferiţi de cei propuşi la alegerile trecute. Aşadar, a cântărit şi lista împrospătată la acest scrutin, la care deputata a atras de partea ei oameni tineri, noi, şcoliţi şi carismatici.
USR-iştii, care nu şi-au făcut campanie, pentru parlamentare, la Câmpulung, îi datorează locul II Elenei Lasconi
Cei care se grăbesc să pună imboldul promovării cu insistenţă a aspiranţilor social-democraţi pe seama şocului încasat după localele pierdute ruşinos la Câmpulung, unde au mers, neinspiraţi, pe mâna lui Liviu Ţâroiu, n-o cunosc pe Simona Bucura Oprescu. Ce nu s-a spus la întâlnirile acesteia cu jurnaliştii, pe care i-a asigurat că vor continua şi după alegeri, s-a dedus: responsabilă de menţinerea primei poziţii în judeţ, deputata s-a străduit şi a şi reuşit să repare imaginea partidului „şifonată” de trăznăile lui Ţâroiu. Sarcină deloc uşoară, în doar două luni de la localele care au trimis PSD în opoziţie, la Câmpulung.
Să luăm, prin antiteză, exemplul USR PLUS, care a avut o campanie insistentă pentru scrutinul din 27 septembrie, câştigat zdrobitor de Elena Lasconi. Este adevărat că, preponderent, victoria i se datorează primarului în funcţie, dar câteva procente au fost asigurate şi de faptul că au girat pentru ea, la Câmpulung, Barna, Cioloş şi Voiculescu. Acesta este, de fapt, rolul campaniei electorale: să te promovezi, printre oameni, atât cât se poate, într-o vreme de pandemie. Altfel, ignorarea electoratului costă. USR PLUS a plătit, în municipiu, cu o diferenţă de 9 procente în spatele PSD, repetăm, vizibil, în fiecare săptămână, în oraş, unde Simona Bucura Oprescu şi-a prezentat colegii, tineri ca ea, doctori, profesori, ingineri, oameni de cultură, care au inspirat încredere câmpulungenilor dispuşi să meargă la vot.
Dacă atitudinea statică a PNL nu miră, mizând, probabil, pe notorietatea lui Bogdan David la Câmpulung, în schimb, ce-au păţit USR-iştii?! Au păţit o euforie la locale, care i-a bulucit în studiourile tv naţionale, abandonând alegătorii din teritoriu, care au votat pe cine au văzut pe strada ori uliţa lor. Dispariţia completă a USR-iştilor din văzul lumii s-a soldat cu un loc II, datorat, mai mult ca sigur, prezenţei Elenei Lasconi la conducerea Primăriei Câmpulung.
PSD, câştigător în 24 de comune, din cele 27 din Muscel. Inclusiv în cinci comune conduse de liberali
Câmpulung este motiv de mândrie pentru PSD-işti, care îl adaugă unui şir de victorii lipsite de tremur în comunele muscelene. Social-democraţii n-au avut motive de îngrijorare în localităţile conduse de primarii acestui partid: Aninoasa, Bălileşti, Berevoeşti, Boteni, Cetăţeni, Coşeşti, Davideşti, Dâmbovicioara, Dârmăneşti, Godeni, Lereşti, Mihăeşti, Rucăr, Stâlpeni, Stoeneşti, Valea Mare Pravăţ, Vlădeşti, Vultureşti.
Că n-a avut nicio putere cuvântul primarului în faţa unui electorat decis să voteze PSD sau să nu meargă la vot o demonstrează ce s-a întâmplat în cinci localităţi conduse de PNL: Dragoslavele, Mioarele, Poienarii de Muscel, Schitu Goleşti, Ţiţeşti. PSD a fost preferat şi de votanţii de la Bughea de Jos, care la Primărie aleg, de două mandate, un independent.
PNL, umilit la aceste parlamentare, perdant şi din comoditate, nu numai pe fondul antipatiei stârnite de Guvernul Orban, prin restricţiile dispuse, s-a poziţionat înaintea PSD doar la Albeştii de Muscel, Bughea de Sus şi Hârtieşti, comune cu primari liberali.
Pe toată durata lunii de campanie, Simona Bucura Oprescu a acoperit, cu prezenţa sa, alături de colegi, teritoriul muscelean, insistând pe cel câmpulungean. Parlamentarul muscelean şi-a făcut timp pentru discuţiile cu cetăţenii întâlniţi pe străzile din oraş, având alături de ea doi foşti miniştri, ai Muncii şi Agriculturii, cunoscuţi de oamenii de rând, Marius Budăi şi Petre Daea. Cu Daea a colindat mai multe comune muscelene, Stâlpeni, Mihăeşti, Schitu Goleşti, Albeştii de Muscel, Bughea de Jos şi Bughea de Sus. Jurnalul de campanie al Simonei Bucura Oprescu în Muscel a inclus: Poienarii de Muscel, Schitu Goleşti, Ţiţeşti, Davideşti, Hârtieşti, Boteni, Mioarele, Coşeşti, Rucăr, Dâmbovicioara, Dragoslavele, Valea Mare Pravăţ. Periplul său justifică victoria în 24 din cele 27 de localităţi ale Muscelului, votante PSD, chiar dacă unele au la conducere primari PNL.
Prezenţă redusă cu 12% faţă de 2016
În afara liderului ierarhiei produse de vot, altă asemănare nu găsim între alegerile parlamentare din 2020 şi cele din 2016. În primul rând, le deosebeşte puternic participarea la vot. În 2016, procesul electoral a stârnit interesul a 39,53% dintre alegătorii din municipiu, în timp ce, în 2020, procentul prezenţei s-a oprit la 27,70%. Faţă de acum patru ani, a scăzut numărul alegătorilor de pe listele permanente, de la 30.634, în 2016, la 29.702. Acum patru ani, s-au prezentat la vot 11.823 de cetăţeni, faţă de 8.227, la alegerile de duminică.
În ceea ce priveşte rezultatele, PSD îşi menţine primul loc, saltă USR şi Partidul Ecologist şi coboară PNL, PMP, ALDE încorporat în Pro România, România Mare şi UDMR, iar PSR rămâne tot cam pe acolo.
2016
Camera Deputaţilor
1.Partidul Social Democrat: 6.302 voturi (55,23%);
2.Partidul Naţional Liberal: 1.575 voturi (13,80%);
3.Uniunea Salvaţi România: 907 voturi (7,94%);
4.Partidul Mişcarea Populară: 807 voturi (7,07%);
5.Alianţa Liberalilor şi Democraţilor: 788 voturi (6,90);
6.Partidul România Unită: 353 voturi (3,09%);
7.Partidul România Mare: 208 voturi (1,82%);
8.Alianţa Noastră România: 159 voturi (1,39%);
9.Dănuţ Dincu (independent): 83 voturi (0,72%);
10.Partidul Ecologist Român: 73 voturi (0,63%);
11.Partidul Socialist Român: 42 voturi (0,36%);
12.UDMR: 13 voturi (0,11%).
2016
Senat
1.Partidul Social Democrat: 6.284 voturi (55,09%);
2.Partidul Naţional Liberal: 1.538 voturi (13,48%);
3.Partidul Mişcarea Populară: 909 voturi (7,97%);
4.Uniunea Salvaţi România: 884 voturi (7,75%);
5.Alianţa Liberalilor şi Democraţilor: 819 voturi (7,18);
6.Partidul România Unită: 351 voturi (3,07%);
7.Partidul România Mare: 236 voturi (2,06%);
8.Alianţa Noastră România: 197 voturi (1,72%);
9.Partidul Ecologist Român: 107 voturi (0,93%);
10.Partidul Socialist Român: 66 voturi (0,57%);
11.UDMR: 15 voturi (0,13%).
2020
Camera Deputaţilor
1.Partidul Social Democrat: 2.757 voturi (34,04%);
2.USR PLUS: 1.896 voturi (23,41%);
3.Partidul Naţional Liberal: 1.810 voturi (22,35%);
4.Alianţa pentru Unirea Românilor: 503 voturi (6,21%);
5.Pro România: 342 voturi (4,23%);
6.Partidul Mişcarea Populară: 275 voturi (3,40%);
7.Virgil Baciu: 86 voturi (1,07%);
8.Partidul Ecologist Român: 65 voturi (0,81%);
9.Partidul Puterii Umaniste Social Liberal: 58 voturi
(0,72%);
10.Partidul România Mare: 40 voturi (0,50%);
11.Partidul Naţiunea Română: 37 voturi (0,46%);
12.Partidul Socialist Român: 30 voturi (0,37%);
13.Partidul Noua Românie: 22 voturi (0,28%);
14.UDMR: 21 voturi (0,26%);
15.Partidul Verde: 19 voturi (0,24%);
16.Partidul Noua Dreaptă: 16 voturi (0,20%);
17.Partidul Social Democrat al Muncitorilor: 11 voturi (0,14%).
2020
Senat
1.Partidul Social Democrat: 2.798 voturi (34,61%);
2.USR PLUS: 1.919 voturi (23,73%);
3.Partidul Naţional Liberal: 1.758 voturi (21,72%);
4.Alianţa pentru Unirea Românilor: 580 voturi (7,17%);
5.Pro România: 361 voturi (4,46%);
6.Partidul Mişcarea Populară: 308 voturi (3,80%);
7.Partidul Ecologist Român: 80 voturi (0,98%);
8.Partidul Puterii Umaniste Social Liberal: 68 voturi (0,84%);
9.Partidul România Mare: 46 voturi (0,56%);
10.Partidul Socialist Român: 37 voturi (0,45%);
11.Partidul Naţiunea Română: 35 voturi (0,43%);
12. Partidul Social Democrat al Muncitorilor: 27 voturi (0,33%);
13.UDMR: 18 voturi (0,22%);
14.Partidul Noua Românie: 18 voturi (0,22%);
15.Partidul Noua Dreaptă: 16 voturi (0,19%);
16.Partidul Verde: 15 voturi (0,18%).
Magda BĂNCESCU