Anul trecut, în luna decembrie, deputatul PSD de Argeş, Simona Bucura Oprescu, a transmis o interpelare ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, privind problema urşilor care fac ravagii în localităţile din nordul judeţului Argeş. Totul a pornit după ce deputatul argeşean a primit la Cabinetul Parlamentar numeroase sesizări de la primari şi alte autorităţi judeţene legate de această problemă ce pare să nu-şi găsească rezolvare. Parlamentarul de Argeş a făcut o radiografie a situaţiei, privind înmulţirea necontrolată a urşilor, pagubele create de sălbăticiuni şi victimele acestora. Răspunsul ministrului a venit în ianuarie 2020 şi nu a adus nimic nou din ceea ce se ştia: ursul şi lupul sunt animale protejate de lege şi se pot împuşca numai cu anumite derogări, iar în perioada următoare autorităţile vor implementa un plan naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs din România şi vor urmări diminuarea conflictelor om-urs.
„Sunt urşii mai presus de viaţa noastră şi a copiilor noştri?”
„Problemele pe care le întâmpină cetăţenii şi autorităţile locale deopotrivă sunt din ce în ce mai mari. Atacurile animalelor sălbatice la gospodării şi chiar asupra oamenilor, înmulţirea necontrolată a urşilor şi, nu în ultimă instanţă, restrângerea arealului acestora, fac ca urşii să fie din ce în ce mai prezenţi în comunităţile umane şi să provoace pagube şi panică, reprezentând un pericol real la adresa vieţii cetăţenilor, în special în zonele de deal şi de munte. Am primit, la Cabinetul meu parlamentar numeroase adrese de la primarii din Argeş, care au sesizat acest fenomen alarmant. La Dâmbovicioara, primarul Dumitru Secăreanu ne-a declarat că aproape săptămânal are probleme din cauza urşilor, iar oamenii sunt terorizaţi. În plus, Dâmbovicioara, fiind declarată recent staţiune de interes naţional, turiştii care ajung pe pitoreştile meleaguri ale acestei comune sunt, la rândul lor, în pericol. La Sălătrucu, acolo unde primar este Nicolae Langer, atacurile urşilor asupra gospodăriilor localnicilor sunt tot mai dese. Oamenii se tem pentru viaţa lor şi, oricât le-ai explica faptul că urşii sunt animale protejate şi nu pot fi mutaţi sau omorâţi oricum, cetăţenii au o singură reacţie: „Sunt urşii mai presus de viaţa noastră şi a copiilor noştri?”, a transmis Simona Bucura Oprescu, prezentând cazurile din localităţile Argeşului.
Ursul şi lupul se pot împuşca doar cu anumite derogări
Ministrul Costel Alexe a replicat că ursul brun şi lupul sunt specii menţionate în Anexa IV a Directivei Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice (Directiva Habitate), care include specii de faună şi floră sălbatică de interes comunitar strict protejate. Acestea pot fi vânate doar pe baza unui sistem de derogări, aşa cum se menţionează în art. 16, alin. (1), al Directivei, în următoarele scopuri: pentru a proteja fauna şi flora sălbatică şi pentru a conserva habitatele naturale; pentru a evita daunele grave asupra recoltelor, efectivelor de animale, pădurilor, exploataţiilor piscicole, apelor şi altor forme de proprietate; în folosul sănătăţii şi siguranţei publice sau pentru alte motive cruciale de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic şi în situaţii care ar avea efecte benefice de importanţă majoră asupra mediului; în scopuri educative şi de cercetare, pentru repopulare sau pentru reintroducerea anumitor specii, precum şi pentru operaţiunile de reproducere necesare acestor scopuri, inclusiv propagarea artificială a plantelor; pentru a permite, în condiţii de strictă supraveghere, după criterii selective şi la un nivel limitat, prelevarea sau deţinerea de anumite specimene din speciile enumerate în anexa IV, în număr limitat, stabilit de autorităţile naţionale complete.
Patru urşi recoltaţi în 2019 la nivelul judeţului Argeş
Ministrul Mediului a mai precizat că, în 2017, pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra culturilor agricole, animalelor domestice, precum şi în interesul sănătăţii şi securităţii publice, Ministerul Mediului a emis Ordinul nr. 1169/2017 pentru aprobarea nivelului de intervenţie în cazul speciilor de urs şi lup, în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante, prin care s-a aprobat numărul maxim de derogări aplicabile la nivel naţional, în cazul speciilor urs (Ursus arctos), 140 de exemplare şi lup (Canis lupus), 97 de exemplare. În baza acestui ordin, la nivelul judeţului Argeş, a fost depus un număr de 9 solicitări de derogare, însumând un număr de 14 exemplare de urs brun, din care au fost recoltate efectiv 6 şi relocate 3 exemplare şi autorizaţii expirate: o autorizaţie de recoltare şi 3 de relocare. În anul 2019, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri, precum şi în interesul sănătăţii şi securităţii publice, Ministerul Mediului a emis Ordinul nr. 724/2019 pentru aprobarea nivelului de intervenţie în cazul speciilor de urs şi lup, în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante, prin care s-a aprobat numărul maxim de derogări aplicabile la nivel naţional, în cazul speciilor urs (Ursus arctos), 140 de exemplare şi lup (Canis lupus), 97 de exemplare. În baza acestui ordin, la nivelul judeţului Argeş, a fost depus un număr de 10 solicitări de derogare, din care 4 au primit aviz favorabil pentru recoltare şi două pentru relocare. S-a înregistrat şi un caz în care autorizaţia de recoltare a expirat, fără ca exemplarul respectiv să fie recoltat. Până la această dată, au fost realizate două dintre derogările acordate pentru urs brun (recoltare). Pentru lup, a fost depusă o solicitare de derogare, avizată favorabil, de recoltare, însă autorizaţia de recoltare a expirat, fără ca exemplarul în cauză să fi fost recoltat.
Plan naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs
În perioada următoare, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va implementa Planul naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs din România şi va urmări diminuarea conflictelor om-urs prin derularea următoarelor acţiuni: monitorizarea populaţiei de urs brun la nivel naţional; conservarea habitatului speciei şi îmbunătăţirea conectivităţii; asigurarea managementului populaţiei de urs la scară spaţială adecvată; prevenirea şi reducerea pagubelor şi conflictelor produse de urs; reducerea impactului activităţilor antropice şi integrarea măsurilor de conservare a speciei în alte sectoare de activitate; prevenirea condiţionării şi habituării exemplarelor de urs; asigurarea cooperării şi coordonării managementului speciei în regiunea carpatică; îmbunătăţirea capacităţii instituţionale; îmbunătăţirea cadrului legal şi aplicarea prevederilor legale; educarea şi conştientizarea populaţiei locale. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a iniţiat măsurile în vederea asigurării integrităţii şi securităţii populaţiei. În acest sens, la solicitarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului a fost convocat Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, care a aprobat introducerea unui nou tip de risc în actele normative care asigură managementul riscurilor, respectiv riscul generat de carnivorele mari, care va asigura cadrul legal pentru intervenţia operativă a tuturor instituţiilor abilitate. Modificarea Hotărârii de Guvern nr. 94/2014, privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi a Hotărârii de Guvern nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc urmează să fie promovate în următoarele şedinţe de Guvern. Echipele de intervenţie vor fi formate din reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în gestionarea acestui tip de risc: Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. În data de 18 noiembrie 2019, la sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a avut loc o întâlnire între reprezentanţii ministerului şi reprezentanţii Comisiei Europene şi cei ai Platformei Uniunii Europene Carnivore Mari. De asemenea, în cadrul Consiliului de Mediu, România va susţine necesitatea elaborării unui document al Curţii Europene, pe baza consultărilor cu statele membre, care să ţină cont de circumstanţele naţionale specifice. Ama IVAN