-4.1 C
Campulung Muscel
17/02/2025

Patronilor li se interzice să îmbrace faţadele în „cearşafuri” publicitare

Primarul Liviu Ţâroiu este hotărât să termine o dată pentru totdeauna cu imaginea de tarabă a centrului istoric: adio publicitate care urâţeşte aspectul clădirilor de patrimoniu!

La mai puţin de un an de la hotărârea prin care Consiliul Local a decis să modifice şi să completeze Regulamentul Local de Publicitate, care priveşte autorizarea şi amplasarea mijloacelor de publicitate, aleşii pregătesc noi schimbări. Informaţia răsuflată din culisele administraţiei publice locale are la bază nemulţumirea actualului şef al Câmpulungului, conştient că va investi degeaba zeci de miliarde de lei vechi din bugetul local pentru reabilitarea pietonalului şi carosabilului dacă nu „lucrează” şi la aspectul clădirilor. În pregătirea investiţiei, care va debuta, sperăm, după Sărbătorile Pascale, pe tronsonul Bărăţie – „Dinicu Golescu”, se concepe, din câte am putut afla, neoficial, o completare a regulamentului votat vara trecută, prin care va fi interzisă publicitatea pe faţadele clădirilor din centrul istoric al Câmpulungului. Orice cetăţean cu decenţă şi dragoste pentru arhitectura deosebită a caselor de pe bulevard se întreabă, probabil, de ce le-a luat atâta timp liderilor municipiului să pregătească reguli de bun simţ. Ele au existat şi până acum, numai că forma în care a fost creat regulamentul privind publicitatea stradală parcă a urmărit să-i protejeze pe patronii care îşi văd propriul interes: afacerea promovată cât mai agresiv, vizibilă şi de pe Lună, desfăşurată pe suprafeţe cât mai mari, cât mai colorate, care acoperă aproape în totalitate construcţiile de patrimoniu. Degeaba ne fălim cu reputaţia celui mai bine conservat oraş istoric din Ţara Românească, dacă ce a mai rămas din aerul de altădată este ascuns după publicitatea voluminoasă şi stridentă. S-a ajuns aici, o dată, din cauza unui regulament „apă de ploaie”, cum sunt mai toate regulamentele Primăriei Câmpulung, care nu înţelegem de ce nu li se aplică afaceriştilor care îmbracă faţadele în afişe şi postere supradimensionate, prin care îşi fac reclamă business-ului. În al doilea rând, nici amenzile trecute în regulament de florile mărului nu-i fac să transpire pe angajaţii de la Urbanism şi Poliţia Locală, unde avem un Compartiment Disciplină în Construcţii şi Afişaj Stradal, a cărui angajată, Georgeta Emanuela Bratu are un salariu de bază de 5.700 lei, în completarea căruia primeşte şi normă de hrană de 1.200 lei. În total, 6.900 lei consumaţi de pomană din taxele şi impozitele câmpulungenilor, judecând după halul în care se întind buticarii din centru cu „cearşafurile” publicitare.                       

Un regulament tolerant, care parcă îi protejează pe afaceriştii obsedaţi de mărime

Niciodată, municipiul n-a beneficiat de nişte reguli care să taie în carne vie, când vine vorba despre protejarea celui mai preţios dar lăsat moştenire de ctitori adevăraţi. Altceva în afară de trecutul care trăieşte încă prin construcţiile vechi, cu valoare de monument istoric sau de patrimoniu, Câmpulungul nu are. Altă carte de jucat nu există şi, totuşi, nu s-a găsit, în trei decenii, niciun primar în stare să ordone dezvelirea faţadelor de enormităţile de reclame, interzise peste tot în lumea civilizată. Dimpotrivă. Patronii, văzând că nu se leagă nimeni de ei, au amplificat un fenomen periculos, pe care nu-l vedem stârpit prea curând, la câtă aroganţă combinată cu ignoranţă domină suflarea „buticărească” din târg. 

Şi, totuşi, primarul Liviu Ţâroiu şi-a propus să ia taurul de coarne şi să-i oblige pe patroni să-şi dea jos firmele uriaşe, vulgare, din pricina cărora nici intrarea în sediu n-o nimereşti. Tinerii arhitecţi spanioli, care veneau în fiecare an la Câmpulung, în luna iunie, au avut ca temă de lucru şi publicitatea stradală, temă de care s-au achitat onorabil, propunând municipalităţii idei atât de interesante, încât, la acel moment, ne-am permis să visăm frumos că primarul Călin Andrei le va şi pune în practică. Nici nu era cine ştie ce de făcut: o dispoziţie clară, fără drept de apel din partea celor vizaţi, prin care toate monstruozităţile care încarcă în prezent faţadele erau reduse, uniformizate, aşezate deasupra spaţiului comercial şi adaptate coloristicii specifice târgului de odinioară, al cărui aer boem se doreşte a fi recreat prin programele de regenerare urbană. Proiectele studenţilor la Arhitectură în Madrid – căci au fost mai multe, deci Primăria avea din ce alege, fără să mai plătească alţi proiectanţi -, zac, probabil, în vreun sertar, în timp ce municipiul este batjocorit de totala lipsă de bun gust şi bună cuviinţă a întreprinzătorilor, pentru care o reclamă nu poate fi decât mare şi colorată. Eventual, să şi clipocească. 

Anul trecut, pe 31 august mai precis, Consiliul Local a actualizat Regulamentul Local de Publicitate, care, pe teren, n-a adus nicio schimbare. Aceeaşi publicitate de tarabă a rămas încremenită oriunde ţi-ai arunca privirea, deşi, în atâtea luni trecute de la adoptarea regulilor menite să cureţe imaginea centrului de grosolănia vizuală, ar fi trebuit să curgă amenzile, urmate de degajarea faţadelor – deşi nu doar faţadele sunt afectate – de publicitatea făcută cu încălcarea evidentă a legii locale. Din păcate, regulamentul este atât de indulgent întocmit, încât şi să fi vrut să faci treabă, n-aveai în baza a ce, pentru că nu ajută prea mult autoritatea să intervină în forţă. Asta pentru că nu s-a dorit să fie deranjaţi patronii, susţinători ai bugetului local, în faţa cărora Primăria stă „preş”. 

Regulamentul Local de Publicitate, aprobat la sfârşitul verii 2017, conţine prevederi prea blânde legate de ceea ce ne interesează în acest articol: reclamele aplicate pe pereţii exteriori ai clădirilor. Dar şi dacă erau severe, nu ne încălzeau cu nimic, de vreme ce nerespectarea lor nu este sancţionată. 

Regulamentul este clar când prevede: „În zona de patrimoniu protejat este interzisă inscripţionarea firmelor cu autocolant pe vitrine”!

Potrivit regulamentului intrat în vigoare toamna trecută, în municipiu există o zonă de publicitate restrânsă, împărţită în două subzone, A şi B, şi zona de publicitate lărgită. Zona de publicitate restrânsă este considerată zona centrală (situl istoric delimitat conform Listei Monumentelor Istorice întocmite în 2010), în care se impun restricţii speciale. Zone de publicitate restrânsă sunt şi zonele de protecţie ale monumentelor istorice şi monumentelor de for public, indiferent de zona în care sunt amplasate acestea. În schimb, în zonele de publicitate lărgită pot fi amplasate toate categoriile de mijloace de publicitate. În zona de publicitate restrânsă, subzona A, sunt interzise mijloacele de publicitate. Excepţie fac firma, ca element al fondului de comerţ, totemurile şi ecranele publicitare proprietate a municipiului şi publicitatea temporară.

Ansamblul de reguli prevede că este interzisă convertirea firmelor în reclame publicitare prin afişarea produselor, mărcilor şi a serviciilor oferite. Or încălcarea acestei interdicţii nu este chiar atât de greu de depistat de subalternii primarului, la o simplă plimbare pe bulevard, dar cine să-i convingă să iasă din birouri?! Continuăm cu alte cerinţe extrase din regulament, nesocotite flagrant şi nesancţionate, de vreme ce neregulile persistă în peisaj: 8„Firmele instituţiilor sau unităţilor comerciale situate în situl istoric vor fi alcătuite din litere volumetrice alăturate, fără suport unitar, se vor limita la lungimea faţadei, respectând trama parcelară; 8Însemnele perpendiculare pe faţadă se vor inspira din consolele tradiţionale cu însemne de meserii şi activităţi, realizate din fier forjat, exprimând grafic domeniul de activitate; 8În zona de patrimoniu protejat este interzisă inscripţionarea firmelor cu autocolant pe vitrine! 8Firmele inscripţionate pe vitrinele/uşile de acces se pot amplasa în baza avizului emis de primarul municipiului Câmpulung; 8Se interzice acoperirea cu orice mijloc de publicitate a suprafeţelor vitrate (n.r. cu geamuri) ale clădirilor.”

Amenda este până la 10.000 de lei. Dar n-are cine s-o aplice

Regulamentul defineşte astfel noţiunea de „firmă”: orice inscripţie, formă sau imagine ataşată unei clădiri, cu referire la un operator economic sau la o activitate care se desfăşoară în interiorul clădirii. Fapta întreprinzătorilor care au înzorzonat exterioarele clădirilor ca la bâlci constituie contravenţie. În termenii regulamentului, „nerespectarea de către proprietarii mijloacelor de publicitate a tipurilor şi dimensiunilor mijloacelor de publicitate admise, în conformitate cu prevederile regulamentelor locale privind amplasarea mijloacelor de publicitate”, contravenţie sancţionată cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei, indiferent că este săvârşită de o persoană fizică sau o persoană juridică. 

Comercianţii de pe centru riscă amenzi, pe care, din păcate, nu le aplică nimeni, şi în baza „Normelor de îmbunătăţire a activităţilor edilitar-gospodăreşti, păstrarea liniştii, comerţ, transport, conservarea şi protecţia mediului”, votate de Consiliul Local pe 28 februarie 2018. „Societăţile comerciale înregistrate pe raza municipiului Câmpulung, cu profil de activitate comercială şi/sau prestări servicii, cât şi personalul angajat, sunt obligate (…) să autorizeze/avizeze şi să achite taxele aferente pentru mijloacele de publicitate montate pe faţade cu respectarea „Regulamentului local de publicitate”; să desfiinţeze reclamele publicitare şi să aducă la starea iniţială amplasamentul la închiderea activităţii comerciale de la punctul de lucru declarat; să nu expună mărfuri sau alte obiecte pe trotuare şi/sau căile de circulaţie pietonale.” Aviz celor care stau cu corcoaţele, coroanele funerare şi capacele de coşciug pe trotuar! Amenda pentru nesocotirea acestor cerinţe urcă până la 2.000 de lei. 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!