În perioada 18-21 februarie, la Bucureşti s-a desfăşurat cea de-a XXI-a sesiune a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România. Mai mulţi primari din Muscel au fost prezenţi, alături de oameni politici cu un cuvânt important pentru Argeş şi Muscel. Mulţi dintre aceştia ne-au povestit despre ce s-a întâmplat la şedinţă, despre cum văd noile hotărâri adoptate la nivel de Guvern şi despre cum au interacţionat pe parcursul acestor zile. De asemenea, Argeşul este pe locul întâi pe ţară la implicarea în rezolvarea problemelor din teritoriu şi cu cea mai mare prezenţă a edililor, la aceste şedinţe.
La ediţia cu numărul 21 a sesiunii Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România, la care au participat peste 500 de primari şi zeci de politicieni, reprezentanţi ai ministerului, deputaţi, preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului, s-au aflat şi primarii din Argeş şi Muscel. Printre cele mai importante puncte dezbătute au fost raportul de activitate a Asociaţiei Comunelor din România pe anul 2017, bilanţul contabil şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, planul anual de achiziţii publice pentru 2018, discutarea strategiei de dezvoltare 2018-2020 şi punctele de vedere legate de problemele din teritoriu ale fiecărui primar, discutate de reprezentanţi pe comisii, la modul general.
Am luat legătura cu persoane importante pentru Muscel care fost prezente şi am cerut un punct de vedere fiecăruia legat de acest eveniment.
Deputatul Simona Bucura Oprescu, alături de primarii musceleni, la şedinţa ACoR
Deputatul Simona Bucura Oprescu ne-a prezentat pe larg activitatea care s-a desfăşurat în cele trei zile: „A fost un moment în care eu, ca deputat de Argeş, m-am simţit mândră, fiindcă, pe lângă schimbul de idei şi pe lângă tot, faptul că domnii primari au încercat să transmită miniştrilor prezenţi şi invitaţilor starea Administraţiei Publice Locale şi nevoile pe care aceştia le au, pentru a asigura servicii cât mai bune pentru nevoile locale, a însemnat foarte mult şi încă o dată au demonstrat că sunt implicaţi în rezolvarea problemelor din teritoriu. S-a discutat şi pe baza Codului Fiscal, cu privire la anul 2018. Cu privire la cotele defalcate, scăderile bugetului rezultate din scăderea impozitului pe venit, din alocarea per cap pentru fiecare localitate şi înjumătăţirea excedentului bugetar. De asemenea, o modificare apărută de anul acesta şi care pentru Unităţile Administrativ Teritoriale înseamnă un buget mai mic.”, ne-a spus Simona Bucura Oprescu, deputat de Argeş.
„Multe lucruri pe care le-am avut în agendă au fost clarificate”
Primarul comunei Lereşti, aflat în fotoliul de edil al localităţii la primul mandat, ne-a povestit despre impactul pe care l-a avut acest eveniment pentru el. „Din punctul meu de vedere, a fost o şedinţă foarte interesantă şi foarte utilă în primul rând, mai ales pentru noi, primarii care suntem la primul mandat. Multe lucruri pe care le-am avut fiecare în agendă au fost clarificate. Eu unul, personal, chiar mi-am clarificat multe legate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, legat şi de partea cu izlazul şi Direcţia Agricolă. Problemele noastre generale au fost sintetizate şi expuse, mai ales în ultimele două zile, secretarilor de stat. Am avut discuţii aplicate pe grupuri de lucru, pe sectoare. Important este că prin aceste întâlniri mai afli şi alte noutăţi, cum pun şi ceilalţi problema, iar acum, ştim că pentru o problemă putem merge direct la minister. Socializezi, discuţi… A fost o întâlnire chiar interesantă şi utilă. Am fost încântat de ce am învăţat acolo.”, ne-a spus Marian Toader, primarul comunei Lereşti.
„ A fost o şedinţă constructivă şi cred că am fost şi înţeleşi”
O altă părere am primit-o de la primarul Paul Marin, un edil cu destule iniţiative în comuna pe care o păstoreşte, Stoeneşti. „Consider că a fost o şedinţă destul de constructivă, că noi din teritoriu am ridicat toate problemele cu care ne confruntăm la nivel administrativ şi cred că am fost şi înţeleşi. În prima zi, luni, au fost miniştrii care au avut discuţii la modul general, urmând ca a doua zi să trimită partea tehnică legată de problemele cu care ne confruntăm noi şi am avut discuţii destul de pertinente, bănuiesc că e posibil să se şi materializeze, iar Adunarea să fie constructivă în ceea ce priveşte administrarea localităţilor. Am prezentat şi eu câteva probleme, pentru că s-au stabilit Comitete de Iniţiative, în ideea de a discuta problemele şi ca să putem discuta a fost numai o persoană care ne-a reprezentat ideile tuturor pe compartimente. Eu am avut o problemă mai delicată, referitoare la proiectul de canalizare şi modernizarea reţelei de apă potabilă, care la pre-studiul de fezabilitate a rezultat o valoare, pe care am întocmit şi înaintat spre Ministerul Dezvoltării şi, ulterior, când am întocmit studiul mai amănunţit, a fost o diferenţă de valoare. Am găsit soluţia şi înţelegerea ca să mergem pe prima sumă, iar cea de-a două sumă să o putem materializa pe al doilea Program de Dezvoltare. Este pe PNDL 3, acum ne află în derularea la PNDL 2 şi, în vară, o să intre şi acest program şi diferenţa o să o obţinem din PNDL 3. Sunt lucruri la care am putut să găsim rezolvările direct, acolo. Ce pleacă de sus este diferit.”, a fost de părere Paul Marin, primarul comunei Stoeneşti.
„Unii primari sigur au plecat dezamăgiţi, pentru că acolo vin şi cu probleme personale”
O „voce” importantă a Muscelului şi pentru Asociaţia Comunelor din Argeş este preşedintele executiv Ioan Toader, fost primar al comunei Cetăţeni, care a dorit să se implice activ în rezolvarea problemelor care sunt la nivel de comună, implicit, la nivel de judeţ. „Cred că primarii au plecat cu mai puţine speranţe decât cu câte au venit acolo. A fost dezbaterea tehnică pe probleme de administraţie cu secretarii de stat. De la Ministerul Dezvoltării, de la A.P.I.A., de la O.C.P.I. Primarii au dezbătut problemele cu care se confruntă la nivelul localităţilor. Sunt speranţe că, din punct de vedere politic, se acordă sprijinul rezolvării majorităţii problemelor, în rest… unii sigur au plecat dezamăgiţi pentru că acolo vin cu probleme personale, exemplu: în comuna mea, mă lovesc de x problemă… Nu se poate emite o Hotărâre de Guvern pentru o comună sau cinci, trebuie să fie cât de cât generale. Problemele au fost expuse la general, pe cât posibil. S-a discutat pe problemele cele mai importante. A fost prima mare manifestare organizată cu ocazia Centenarului.” ne-a povestit Ioan Toader, preşedintele executiv ACoR, Filiala Argeş.
Cum vrea Guvernul să plătească primarii
Primele aspecte despre care şi-au dat cu părerea şi primarii din Muscel, aceleaşi vehiculate la nivel naţional, au făcut referire la declaraţia ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, legată de excedentul bugetar şi de echilibrarea bugetului local. În ceea ce priveşte echilibrarea bugetului local, prin Legea de stat, dată la începutul acestui an, s-a instituit un sistem care să ducă la asigurarea unei finanţări de 750 lei/locuitor pentru fiecare comună, oraş sau municipiu din România, iar Ministerul Finanţelor Publice va analiza structura excedentului la 31 decembrie 2017. Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a declarat că, până la finalizarea analizei, s-a promovat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, prin care să se permită autorităţilor locale utilizarea excedentului şi pentru cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu corecţiile financiare aferente proiectelor, cheltuielile cu sentinţele civile definitive, precum şi pentru plata arierateor.
Acelaşi lucru l-a susţinut în faţa primarilor şi premierul Viorica Dăncilă printr-un mesaj similar: „Ne vom asigura că veniturile din 2018 nu vor fi sub nivelul celor din 2017. În perioada următoare, vom introduce posibilitatea folosirii excedentului bugetar şi pentru finanţarea cheltuielilor de personal şi altele”.
Deputatul Simona Bucura Oprescu ne-a explicat mai amănunţit ce înseamnă această plată din excedentul bugetar: „Propunerea pe care au făcut-o, aceea de a putea folosi componente ale bugetului pentru cheltuielile Unităţilor Administrativ Teritoriale, se bazează, până la urmă, pe nevoile bugetare pe care le au anul acesta şi respectă atât legislaţia naţională, cât şi legislaţia europeană. Plecând de la faptul că fiecare Unitate Administrativ Teritorială din România funcţionează pe principiul autonomiei publice locale, primarii, având statut de aleşi locali, cunosc constrângerile bugetare pe care le au. Din punctul meu de vedere, într-o Unitate Administrativ Teritorială, din momentul în care se dă o lege, până când se pune în practică, se fac un camion de hârtii, iar în acest moment, primarii sunt foarte atenţi când fac propuneri şi cheltuiesc bani publici. Orice propunere este analizată cu atenţie de către reprezentanţii Guvernului, iar în urma analizei se iau nişte decizii în ce condiţii se vor putea cheltui aceşti bani. Din punctul meu de vedere, această dezbatere a fost făcută pe argumente generale şi nu pe o analiză temeinică a problemelor cu care primarii se confruntă. Deci, de aceea a lăsat loc de interpretare.”
Primarii din Muscel ne prezintă pe rând părerile despre legea referitoare la excedentul bugetar.
„Noi ne-am încadrat! La funcţionare am mers la limită”
„Aici au fost multe speculaţii şi a înţeles fiecare cum a vrut. Să vedem până la urmă cum va fi dată această Lege. Sunt şi localităţi care au excedent, dar dacă îl foloseşti un an, doi, până la urmă… de unde iei şi nu pui… ştiţi cum este?! Noi, la Lereşti, avem excedent bugetar, dar nu îl folosim la funcţionare. Noi ne-am încadrat! La funcţionare am mers la limită, salariile au crescut, am mai strâns şi de la alte cheltuieli de funcţionare, ca să ne rămână şi pentru dezvoltare. Suntem destul de echilibraţi. Dacă se dă Legea cu excedentul, se aplică acolo unde este nevoie, nu suntem obligaţi să procedăm aşa toţi. Au fost primării unde s-a pus cazul că au bani de salariu pentru ianuarie şi februarie, or până la rectificarea din iunie, care se preconizează, oamenii ce fac? Şi atunci s-a discutat şi cu Legea achiziţiilor, cu cea a ajutorului social, sunt multe variante.”, ne-a spus Marian Toader, primarul comunei Lereşti.
„Excedentul să ni-l lase, pentru că noi ne gândim la o investiţie”
Primarul de la Stoeneşti a prezentat încă o părere: „Este o dezminţire. Nu este pentru cheltuielile salariilor. Excedentul bugetar se foloseşte numai pentru cheltuielile la investiţiile din teritoriu. Excludem a folosi strict la salarizare. S-a interpretat. Adevărul este că noi nu am fost mulţumiţi, pentru că era vorba să intre în excedentul nostru. Acum, fiecare Unitate Administrativ Teritorială încearcă să strângă cât mai mulţi bani atunci când are o investiţie, care nu este finanţată. Excedentul să ni-l lase, pentru că noi ne gândim la o investiţie. Când strângem sumele, atunci dăm drumul la lucrările necesare. Aşa se vede din teritoriu.”
„Excedentul bugetar, de rezervă, se folosea numai pentru investiţii. S-a dat posibilitatea ca jumătate din el să fie folosit şi pentru funcţionare”
Tot pe această problemă, într-un mod pertinent ne-a prezentat punctul de vedere Ioan Toader, preşedintele executiv al Asociaţiei Comunelor, Filiala Argeş. „Foarte mulţi au ridicat problema excedentului bugetar. În primul rând, Guvernul nu a luat bani de la nicio primărie, dar până anul acesta, conform vechiului Cod Fiscal, care a fost până anul trecut, acel excedent bugetar, de rezervă, se folosea numai pentru investiţii. Acum s-a dat posibilitatea ca jumătate din el să fie folosit şi pentru funcţionare. Această Ordonanţă de Urgenţă nu este imperativă. Nu obligă pe nimeni să folosească jumătatea asta pentru funcţionare. Este permisivă. Poate fi folosit şi pentru investiţii. S-a promis că, cu ocazia primei rectificări bugetare, se va analiza fiecare caz în parte. Unii aveau fond de rezervă, dar spun că au avut o sumă, dar era pentru o investiţie în derulare. În asemenea situaţii, s-a promis că se va interveni de la caz la caz, cu Ordonanţe de Guvern, să fie ajutaţi oamenii ca să nu se blocheze. Cei care nu au avut excedent bugetar primesc prin sume de echilibrare de la Guvern, sumele pentru funcţionare, obligatorii. Fiecare locuitor trebuie să aibă 750 de lei repartizat şi fiecare Primărie va primi sumele pentru funcţionare. Pentru investiţii, trebuie făcute şi economii. Nu poţi să laşi şi impozitele la minim, şi să faci şi investiţii la nivelul celei mai bogate localităţi, trebuie un echilibru între toate.”, a spus Ioan Toader.
Întâlnirea ACoR, cu caracter jubiliar şi festiv
Cea de-a XXI-a ediţie a sesiunii ordinare a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România a avut şi un caracter aniversar, având în vedere faptul că suntem în Anul Centenar, o filă importantă de istorie pentru România. Însă, au fost şi persoane care au menţionat lipsa unor nume importante pentru acest eveniment. „Ca nivel de reprezentativitate, dacă anul trecut au fost preşedinţii Camerelor şi tot Guvernul, de această dată, nici Preşedintele României nu a onorat cu prezenţa, nici reprezentanţii Casei Regale, sub auspiciul căreia s-a desfăşurat Adunarea, trebuia să fie Principesa Margareta şi Principele Radu. S-au oferit şi decoraţii, de 100 de ani, a luat cuvântul academicianul Răzvan Theodorescu, care a vorbit despre semnificaţia Anului Centenar. Familia Regală a avut un rol important, dar a lipsit.”, a detaliat Ioan Toader.
„Ca activitate, primarii argeşeni sunt pe primul loc în România”
Dacă tot suntem la categoria „prezenţă”, trebuie menţionat că, la eveniment, cea mai numeroasă delegaţie de primari a fost cea din Argeş. „Anul acesta, Asociaţia Comunelor din România a avut o dublă aniversare. Pe de-o parte, sunt 21 de ani de când în România s-a constituit această Asociaţie, pe de altă parte, a fost o ediţie jubiliară, sub semnul Centenarului şi, sigur, un moment de bucurie şi pentru preşedintele Asociaţiei Comunelor din Argeş, Ion Dumitru, care pe 21 februarie a împlinit 70 de ani. Pe lângă asta, am constatat că Asociaţia Comunelor, Filiala Argeş, se află, după evaluările Asociaţiei la nivel naţional, pe locul întâi în România, lucru care nu a putut decât să ne bucure. Ca activitate, colegii noştri, primarii argeşeni sunt pe primul loc în România. Este un motiv de mândrie pentru fiecare dintre noi. Vreau să îi felicit pe toţi!”, ne-a spus deputatul Simona Bucura Oprescu.
Şi cum întâlnirea a avut şi un caracter festiv, mai mulţi primari prezenţi s-au încadrat la anumite diplome de merit. Primarul din Stoeneşti, Paul Marin, a fost premiat de către viceprim-ministrul Paul Stănescu. „La festivitatea care a avut loc în cadrul sesiunii lucrărilor Asociaţiei Comunelor din România, mai mulţi au primit „Diplomă de excelenţă”, „Primar de 5 stele”, ce se acordă primarilor comunelor din România, ca răsplată a meritelor importante şi în semn de apreciere pentru alegerea în funcţie de cinci ori. Diplomele le-a înmânat domnul viceprim- ministru, Paul Stănescu. La categoria aceasta, m-am încadrat doar eu.”, ne-a spus edilul Paul Marin.
La festivitate au fost premiaţi mai mulţi primari din Argeş şi Muscel. Până acum, s-au mândrit cu diplomele primite pe merit, pe reţelele de socializare, primarul comunei Rucăr, Ionel Dulamă, care a primit „Diplomă de excelenţă în Administraţia Publică” şi primarul comunei Ţiţeşti, Gheorghe Savu, cu aceeaşi distincţie.