Neobrăzarea rudarilor de la Valea Cetăţuii, lăsaţi de capul lor, de nişte autorităţi, care au atins maximul incompetenţei, să distrugă situl dacic de la poalele Mănăstirii „Cetăţuia Negru Vodă”, continuă să provoace pagube ireversibile vestigiilor, chiar după ce părintele Modest Ghinea a câştigat proces după proces. Deşi pus în posesie asupra pământurilor într-o zonă cu statut de monument istoric, prin intermediul executorului judecătoresc, stareţul şi-a reluat drumurile la Judecătorie, din cauza a doi îndărătnici din totalul celor 18 pârâţi, neintimidaţi de obligaţia impusă de magistraţi, de a înceta să tulbure proprietatea mănăstirească, începând construcţia unor case noi. Unul dintre şantiere a fost oprit, săptămâna trecută, prin hotărâre a instanţei, urmând ca cel de-al doilea să aibă aceeaşi soartă. Însă nu doar casele noi trebuie să dispară de pe terenul locaşului de cult, ci şi cele vechi, strămutarea satului întins ca o plagă pe rămăşiţele unor străvechi biserici şi a unei cetăţi dacice fiind scopul celor 24 de ani de strădanii ale părintelui stareţ, manifestate printr-o corespondenţă fără finalitate cu instituţiile statului şi litigii, la capătul cărora şi-a găsit dreptatea numai pe hârtie. „Cum să le las lor acele ruine de biserică în care a fost săvârşită slujbă, sute de ani?”, ne spunea, cu mâhnire, părintele Modest Ghinea, a doua zi după verdictul Judecătoriei Câmpulung, care a stopat construcţia neautorizată, demarată la niciun an de la executarea silită a „năvălitorilor” cu closetul trântit pe locul fostelor edificii religioase. „Prima biserică – a reluat ideea stareţul – a căzut la cutremurul din 1240, după ce s-a prăbuşit pe ea o stâncă, dar, imediat, s-a construit alta. Venind o inundaţie a Dâmboviţei, a căzut şi acea biserică, însă foarte repede s-a ridicat alta lângă ea. A fost curtea domnească a voievodului Seneslau. A fost vamă domnească. Cetatea dacică… au găsit sub cimitirul din perioada feudală cimitirul din perioada dacică. Cum să las eu aceste locuri de cult să fie groapă de gunoi, parcare pentru maşini, WC şi coteţ pentru porci?! Se spune că, atunci când se construieşte o biserică, este pus acolo un înger păzitor, care rămâne până la sfârşitul veacurilor, până se termină lumea. Eu gândesc aşa: oare, îngerii, care stau la cele trei biserici, cât suferă pentru mizeriile care se întâmplă acolo?!”
Atât de „intimidaţi” au fost rudarii de executarea silită, încât îşi fac vile în locul bordeielor
Mănăstirea Cetăţuia „Negru Vodă” este în posesia tuturor actelor prevăzute de lege, necesare atestării dreptului de stăpânitor deplin asupra imobilelor, construcţii şi terenuri: validări ale Comisiilor Locale de Fond Funciar Stoeneşti şi Cetăţeni, titluri de proprietate, cadastru, intabulare, decizii definitive de la instanţă, punere în posesie de către executorul judecătoresc Mihai Ioan Mitu. Anul trecut, conducătorul aşezării a demarat procedura de executare silită a mai multor familii care au acaparat pământurile bisericeşti, în temeiul Sentinţei Civile nr. 429 din 2 martie 2012, potrivit căreia optsprezece localnici de la Valea Cetăţuii au fost obligaţi „să lase în deplină proprietate şi posesie reclamantei suprafaţa totală de 3.458 mp.” 305 metri pătraţi din această suprafaţă era drumul creat de pârâţi pentru acces la locuinţele lor. Pe loturi şi deţinători, care au ocupat cu de la ei putere pământul mănăstirii, proprietatea a fost fragmentată astfel: 68 mp – Cornea Ionuţ; 89 mp – Cornea Sorin; 116 mp – Puicuş Mugurel; 200 mp – Puicuş Claudel; 300 mp – Tudoroiu Ion; 58 mp – Cornea Crinu; 175 mp – Puicuş Dorel; 400 mp – Puicuş Lideraş; 140 mp – Manole Ionel; 228 mp – Tudoroiu Cornelia; 58 mp – Tudoroiu Ghiocel; 215 mp – Tudoroiu Dănuţ; 300 mp – Samoilă Doina; 50 mp – Tudoroiu Marta; 67 mp – Tudoroiu Cila; 217 mp – Tudoroiu Florin; 115 mp – Samoilă Robin şi 360 mp – Samoilă Lucreţia.
Încurcătura în care se găseşte instituţia religioasă a fost adâncită şi de instanţă, care, în martie 2012, a limpezit cauza pe jumătate. Adică i-a obligat pe pârâţi să lase „în deplină proprietate şi posesie reclamantei suprafaţa totală de 3.458 de metri pătraţi (…).” Însă a respins „cererea de obligare a pârâţilor la demolarea şi ridicarea construcţiilor edificate pe suprafaţa de teren acaparată de la reclamantă.” În condiţiile unei hotărâri „ceţoase”, nu numai că bordeiele persistă în peisaj, la cinci ani distanţă de firava victorie a stareţului, dar şi-a făcut apariţia „scheletul” unor imobile noi, semn că pretenţiile de confort ale rudarilor au crescut. Atât de „intimidaţi” au fost de executorul judecătoresc şi cei doi poliţişti de la Cetăţeni, angrenaţi în procedura de executare silită, limitată la nişte măsurători şi marcarea locului cu o bandă!
După lege, în ziua în care se efectuează formalităţile de punere în posesie, persoanele aflate pe terenul atribuit părţii câştigătoare ar fi trebuit să plece. Măcar în acea zi, susţine părintele Modest Ghinea. Nu numai că nu s-a întâmplat acest lucru, dar unii dintre pârâţii perdanţi în acţiunile deschise de instituţia Bisericii şi-au văzut nestingheriţi de construcţiile abuzive. Avântul imobiliar al rudarilor pe terenul mănăstirii a generat noi cereri înaintate Judecătoriei Câmpulung de stareţul Modest Ghinea împotriva întreprinzătorilor cu dureri în cot de hotărârile judecătoreşti: dosarul 1990/205/2017, înregistrat pe 15 mai 2017, având ca obiect „obligaţia de a face – sistare a lucrărilor”, deschis împotriva lui Sorin Cornea; dosarul 1993/205/2017, înregistrat pe 11 mai 2017, având ca obiect „ordonanţă preşedinţială – sistare a lucrărilor”, deschis împotriva aceluiaşi pârât; dosarul 2159/205/2017, înregistrat pe 19 mai 2017, având ca obiect „obligaţia de a face – sistare a lucrărilor, demolarea construcţiei”, deschis împotriva lui Ghiocel Tudoroiu.
Joi, 17 mai 2017, instanţa câmpulungeană s-a pronunţat pe marginea ordonanţei preşedinţiale iniţiate împotriva lui Sorin Cornea, admiţând cererea reclamantei, Mănăstirea „Cetăţuia Negru Vodă”, care şi-a completat „colecţia” de hotărâri judecătoreşti cu încă un verdict favorabil. Magistratul care a analizat solicitarea părintelui Modest a dispus „sistarea imediată a lucrărilor de construcţie a imobilului „casă”, amplasat de pârât pe terenul proprietate a Mănăstirii „Cetăţuia”.” Sentinţa pronunţată săptămâna trecută este „executorie de îndată, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen”, Cornea având dreptul s-o conteste.
„Ce-au ajuns vestigiile dacice: WC, coteţ de porc, parcări, casă construită lângă biserică!”
În ciuda faptului că monahii au fost puşi în posesie, după cum relatam, cei doi indivizi, Sorin Cornea şi Ghiocel Tudoroiu, s-au pus pe construit. „Au distrus situl arheologic.”, afirma cu amărăciune stareţul Mănăstirii „Cetăţuia Negru Vodă”, că vandalizarea unei comori naţionale nu a impresionat autorităţile statului, încât să-l ajute în misiunea de degajare a zonei protejate de satul într-o continuă extindere. Agentul principal Gabriel Fintoiu, de la Secţia de Poliţie Rurală Rucăr, i-a cerut conducătorului locaşului de cult următorul lucru: „Părinte, vino cu o adresă, cu un act care să dovedească faptul că este sit arheologic.” I-am pus toată documentaţia care se găseşte în acest dosar, începând cu anul 1998, dar acţiunile mele sunt din 1993.”, ne-a redat părintele Modest Ghinea dialogul cu poliţistul.
Încă din 1998, Direcţia Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii transmitea Primăriei Comunei Cetăţeni că, „în urma analizării, în şedinţa Biroului Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, din data de 23 iulie 1998, a situaţiei ansamblurilor istorice din comuna Cetăţeni, judeţul Argeş, este necesară urgentarea degajării zonei cuprinzând ansamblul medieval din secolele XIII-XV de construcţiile neautorizate executate şi mutarea populaţiei aşezate abuziv. Vă rugăm să ne comunicaţi care este stadiul demersurilor pe care le întreprindeţi în acest scop. Menţionăm că, potrivit informaţiilor transmise la D.M.I., rudarii continuă să-şi construiască case pe situl arheologic, folosind materiale din ansamblul medieval, şi se continuă defrişarea versanţilor monticolului.”
Au trecut 19 ani de la această hârtie expediată de minister Primăriei Cetăţeni şi, din păcate, situaţia nefericită descrisă este o realitate şi astăzi. „Ce-au ajuns vestigiile dacice: WC, coteţ de porc, parcări, casă construită lângă biserică! Iată cât s-au întins pe ruinele bisericilor de devale! Ei iau ajutor social, dar au o groază de maşini.”, spunea părintele, însoţindu-şi afirmaţiile de fotografiile şantierului rudăresc, desfăşurat de un cetăţean, Ghiocel Tudoroiu, care îşi dărâmă bojdeuca neîncăpătoare pentru o vilă în bună regulă.
Primăriile Cetăţeni şi Stoeneşti îşi pasează una alteia situl şi rudarii intraţi abuziv în el
Părintele a adunat o stivă de acte, de la începuturi şi până în prezent, memorii făcute către instituţiile statului, până la Guvernul şi Preşedinţia României, cu cererea expresă de a i se comunica de cine aparţine Mănăstirea „Cetăţuia Negru Vodă”: de Stoeneşti sau de Cetăţeni? Asta pentru că n-a putut lămuri în „teritoriu” dilema. „Răspunsurile unora au fost: „Din data de…, vă veţi prezenta pentru toate problemele dumneavoastră la Primăria Cetăţeni.” Alţii au răspuns: „Din data de…, vă veţi duce la Primăria Stoeneşti.” Şi dacă au venit reprezentanţi ai statului şi la Primăria Stoeneşti, şi la Primăria Cetăţeni, fiecare primar a susţinut că nu este zona lui. Niciuna dintre cele două Primării nu s-a implicat cu nimic până în momentul de faţă. Cadastral, noi aparţinem de Stoeneşti şi, zică-se, de Cetăţeni, administrativ. Numai că noi nu aparţinem de nimeni.”, după cum reiese din cele mai recente adrese transmise firmei de avocatură la ale cărei servicii a apelat slujitorul Bisericii.
Iată ce susţine Primăria Stoeneşti, într-un document datat 10 mai 2017. „Zona la care faceţi referire, respectiv poalele Mănăstirii „Cetăţuia Negru Vodă”, face parte din satul Valea Cetăţuii, care, potrivit Legii nr.2/1968, este sat component al comunei Cetăţeni. Titlul invocat de dumneavoastră este eliberat de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, la propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar Cetăţeni. Având în vedere că, administrativ, zona aparţine comunei Cetăţeni, nu avem competenţă să aplicăm prevederile Legii 50/1991, acestea revenind comunei Cetăţeni, drept pentru care vă rugăm să vă adresaţi autorităţilor din această comună.”, le recomandă stareţului şi avocatei sale din Târgovişte primarul Paul Ion Marin, secretarul Lidia Stroe şi Gabriel Neguleţ, de la Urbanism.
Iar pe 11 mai 2017, din partea Primăriei comunei Cetăţeni, Biroul de Avocatură, care reprezintă interesele Mănăstirii „Cetăţuia Negru Vodă”, primeşte următorul punct de vedere semnat de primarul Claudius Ciobanu, secretarul Violeta Tănase şi Silvia Mercan, de la Registrul Agricol: „Titlul de proprietate (…) este emis pe raza teritorială a comunei Stoeneşti. Deşi comuna Stoeneşti se sustrage de la obligaţiile ce îi revin cu privire la aplicarea legii pe teritoriul administrativ al acesteia, pentru motivul că titlul de proprietate menţionat mai sus a fost emis la propunerea Comisiei Locale Cetăţeni, Comuna Cetăţeni nu are competenţă teritorială de a acţiona pe raza altei unităţi administrativ-teritoriale. (…) Titlul de proprietate (…) este înregistrat în evidenţa agricolă a Comunei Stoeneşti, deoarece din evidenţa O.C.P.I. Argeş a rezultat că amplasamentul este pe raza teritorială a acestei comune. Procesul verbal de punere în posesie (…), act premergător emiterii titlului de proprietate, este însuşit prin semnătură şi ştampilă de U.A.T. Stoeneşti. Deşi există neînţelegeri cu privire la stabilirea limitei administrativ-teritoriale între comunele Cetăţeni şi Stoeneşti, neînţelegeri nesoluţionate până la această dată, (…) până la soluţionarea definitivă a litigiului, se utilizează limitele din sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. La acest moment, toată suprafaţa Mănăstirii „Cetăţuia Negru Vodă”, înscrisă în titlul de proprietate (…), este pe teritoriul administrativ al comunei Stoeneşti, conform evidenţelor O.C.P.I. Argeş”.
În urmă cu trei ani, Instituţia Prefectului Argeş a iniţiat o acţiune de stabilire a hotarului între U.A.T. Cetăţeni şi U.A.T. Stoeneşti. Însă dosarul din 2014, privind delimitarea teritorială, s-a suspendat, motiv pentru mai-marele mănăstirii de a solicita redeschiderea lui.
În afară de răspunsul Primăriei Cetăţeni, care a sunat a spălat pe mâini, alte informaţii care să-l ajute pe stareţ în demersurile sale n-a primit. De pildă, acesta a solicitat să i se explice de ce părintele Marian, care slujeşte la biserica din vale, are adresa pe comuna Stoeneşti, satul Coteneşti, nr.132A, iar vecinul lui are domiciliul în comuna Cetăţeni, strada Valea Doamnei, nr.123A. „În aceeaşi locaţie există două adrese pentru două localităţi.”, a încheiat acesta.