Primăria Câmpulung, Direcţia de Sănătate Publică Argeş, Ministerul Afacerilor Interne, Prefectura Argeş, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Argeş – Poliţia Câmpulung şi Parlamentul României – Camera Deputaţilor sunt instituţiile cu care o câmpulungeancă a purtat o corespondenţă asiduă având ca subiect subsolul blocului în care locuieşte, ale cărui guri de aerisire au fost astupate de câţiva dintre proprietarii de la parter. Într-un final, s-a conformat recomandării majorităţii, să-şi rezolve neînţelegerile cu asociaţia de proprietari şi vecinii pe cale judecătorească, astfel că Judecătoria Câmpulung completează numărul generos de instituţii implicate în chestiunea subsolului. Numai că cererea introdusă de aceasta, în vara lui 2015, împotriva administratorului şi a trei vecini, i-a fost anulată de instanţă. Maria Nicolăescu, fiică de CFR-ist, „cândva, a doua armată a ţării, căci trenul nu aştepta călătorii”, aşadar, impunea punctualitate, şi soţie de ofiţer superior de aviaţie, ne-a mărturisit că munca de-o viaţă, atât în învăţământ, cât şi ca funcţionar la Uzina ARO, i-a fost caracterizată prin corectitudine. „În 1968, soţul meu a găsit muncitorii în şantier, că era al treilea bloc din zonă, care au lucrat la unitatea militară de la Lăzăreşti, unde erau carburanţi pentru avioanele militare şi cel prezidenţial. 14 puţuri de apă în Râul Târgului, încât, dacă trecea un om prin faţa jetului, în caz de incendiu, îl tăia în două. Păcat că s-a ales praful… erau cazane, era fier mult, putea să funcţioneze un cămin de bătrâni, lângă pădure.”, povestea aceasta. Această corectitudine care i-a condus activitatea a determinat-o să solicite asociaţiei îndreptarea unei greşeli comise asupra blocului 2 de la Rotunda, în care stă de aproape cinci decenii. Cei 79 de ani (este pensionară de 21 de ani) nu au constituit o oprelişte de a se adresa, într-un final, instanţei, soluţia indicată de majoritatea autorităţilor cărora le-a scris. Aceasta reclamă, în principal, că vecinilor li s-au permis prea multe intervenţii amatoare, făcute fiecare de capul lui, nefinisate, cu iz de spoială, care strică aspectul imobilului, de la balcoane vizibil ieşite în afară, şi pe adâncime, şi pe lungime, care încalcă proiecţia celor de deasupra, până la apariţia unor „brâuri” de beton, care au „înghiţit” gurile de aerisire ale subsolului.
Maria Nicolăescu: „Astuparea majorităţii gurilor de aeraj ale subsolului blocului, un abuz al proprietarilor de la parter, cu consecinţe grave asupra temeliei”
Printre nenumăratele nemulţumiri pe care le are vizavi de maniera de administrare a imobilului se află şi astuparea majorităţii gurilor de aeraj ale subsolului, ca urmare a unui „abuz al proprietarilor de la parter, cu consecinţe grave asupra temeliei blocului”, acţiune petrecută în urmă cu patru-cinci ani, după cum reclamă petenta. „Din 2014, am sesizat organele în drept, acuzându-l pe administratorul asociaţiei, care s-a apărat veşnic că nu este el vinovat şi nu este treaba lui să se opună situaţiei create de cei reclamaţi de mine. Sunt în posesia răspunsurilor tuturor celor cărora m-am adresat oficial şi vi le voi înmâna, căci nu urmăresc nici profit, nici laude, ci punerea în funcţiune a aerajului subsolului, aşa cum l-am primit la sfârşitul anului 1967 de la constructor şi administrat de fosta Gospodărire Orăşenească. În orice moment, ne putem aştepta la necazuri, mai ales că avem instalaţie de gaze, iar a crede că prin deschiderea unei uşi din spate se asigură aerisirea – când la subsol uşa este închisă – este o eroare. Nu scara are nevoie de aerisire, căci avem un geam la ultimul etaj, ci subsolul imens.”, este una dintre problemele sesizate numeroaselor instituţii cărora le-a cerut sprijinul.
Abuzul invocat de aceasta constă, după cum am precizat, în modificarea temeliei blocului la scara pe care locuieşte ea, prin astuparea a nouă guri de aerisire cu tencuială, împiedicând cu bună ştiinţă folosirea normală a clădirii şi creând prejudicii şi celorlalţi proprietari. Într-una dintre adrese punctează care sunt aceste prejudicii: temelia de beton atacată de licheni şi înverzirea zidurilor; atac la sănătatea tuturor, nevoiţi să suporte efectul de seră şi mirosurile neplăcute care pătrund în băi, prin instalaţia sanitară şi pe scară (uşile din spate, încuiate, iar, în faţă, interfon). „La subsol, spaţiul echivalent cu suprafaţa şi înălţimea apartamentelor de la parter, se află: ţevi ale fostei instalaţii de termoficare, ţevi de canalizare cu capacul ce se deschide automat în caz de înfundare, ţevi de apă menajeră, ţevi de apă potabilă, canalul pluvial, cu două guri, prin care se scurge tot lichidul, în caz de avarie de orice fel.”, redăm dintr-un document întocmit de aceasta.
Primăria Câmpulung: „Aspectele sesizate nu sunt de competenţa Primăriei, obligaţia revine asociaţiei de proprietari”
Prima instituţie căreia i s-a adresat, ca să-şi rezolve doleanţa locativă, a fost Primăria Câmpulung. În toamna anului 2014, pe 13 octombrie mai exact, din partea Compartimentelor Audit şi Urbanism ale Primăriei, reprezentate de Maria Mocanu şi Cristina Chirvasiu, Maria Nicolăescu primeşte următorul răspuns avizat de primarul Călin Andrei: „În conformitate cu Legea 230/2007, privind întreţinerea, verificarea şi repararea părţilor de folosinţă comună din blocul de locuinţe, obligaţia revine asociaţiei de proprietari. Dacă unul dintre proprietari împiedică cu bună ştiinţă şi sub orice formă folosirea normală a clădirii, creând prejudicii celorlalţi proprietari, după caz, măsurile pentru folosirea normală a imobilului se vor hotărî pe cale judecătorească.”
Cu acest punct de vedere al Primăriei, Maria Nicolăescu a insistat la administrator să-i convoace pe proprietari, în vederea soluţionării în condiţii amiabile a inconvenientului. Cum cererea sa n-a fost luată în seamă, a luat din nou legătura cu Primăria, prin intermediul adreselor, în număr de patru, pe parcursul acestui an. Autorităţile locale subliniază că aspectele invocate de petentă nu ţin de competenţa Primăriei, ci a asociaţiei de proprietari, şi îi sugerează iar să se adreseze instanţei de judecată.
Cristina Chirvasiu, de la Compartimentul Urbanism, o mai informează: „Gurile de aerisire au fost executate înainte de anul 1989 de către fostul proprietar al imobilului, Edilul CGA Câmpulung (n.r. fosta I.G.O.), pentru că existau scăpări de apă caldă, fiind cea mai convenabilă soluţie găsită la momentul respectiv. Ele nu au autorizaţie legală şi o parte dintre acestea au fost astupate de către proprietarii care locuiesc la parter, deoarece erau executate în peretele de cărămidă al apartamentelor lor, producând igrasie. La asociaţie există o listă cu 12 din cei 20 de proprietari, care nu sunt de acord cu executarea altor guri în fundaţia blocului, acţiune inutilă şi costisitoare.”, spicuim din răspunsul oferit pe 25 iulie 2016 şi avizat de primarul Liviu Ţâroiu, pe care Maria Nicolăescu îl cunoaşte de când a venit ca inginer stagiar la ARO.
Ceea ce stârneşte amărăciunea contribuabilei este faptul că autoarea răspunsului a preluat în prezentarea poziţiei instituţiei un fragment dintr-o informare depusă de asociaţia de proprietari la Direcţia de Sănătate Publică Argeş, în luna decembrie 2015. Iar Primăria şi l-a însuşit, cuvânt cu cuvânt, prin metoda plagiatului, ca şi când lucrătoarea de la Urbanism şi administratorul ar fi una şi aceeaşi persoană. La celelalte trei solicitări depuse de interlocutoarea noastră la Primărie, după cea din 11 iulie 2016 – pe 6, 10 şi 19 octombrie – nu sunt furnizate informaţii noi, întrebarea fiind aceeaşi.
DSP a impus „să se ia măsurile necesare în vederea asigurării unei ventilaţii corespunzătoare la nivelul subsolului”
În paralel cu dialogul purtat în scris cu Primăria, Maria Nicolăescu a avut o corespondenţă şi cu Direcţia de Sănătate Publică Argeş. Ca reacţie la sesizarea ajunsă la DSP, în octombrie 2015, instituţia a trimis o echipă de control la faţa locului, pentru a verifica cele semnalate. „La deplasarea efectuată s-a constatat, în prezenţa domnului administrator, că subsolul tehnic de la blocul 2 este salubru şi nu degajă mirosuri care să producă disconfort.” Cât despre celelalte lucruri descrise în sesizare, DSP Argeş, prin directorul executiv Sorina Hontaru şi şef serviciu, Aura Copciag, o anunţă pe autoare că nu sunt de competenţa sa. La două săptămâni distanţă de primirea răspunsului, câmpulungeanca a revenit cu o nouă hârtie înaintată Direcţiei de Sănătate Publică Argeş, care a dispus al doilea control. Pe 14 decembrie 2015, o informează pe câmpulungeancă despre cele constatate: „Subsolul blocului, la care faceţi referire în petiţie, era întreţinut corespunzător; nu s-au constatat prezenţa deşeurilor sau deversări de ape fecaloid-menajere în subsol; majoritatea gurilor de ventilaţie de la nivelul subsolului erau astupate. Faţă de cele constatate s-au impus următoarele: în termen de 30 de zile, să se ia măsurile necesare în vederea asigurării unei ventilaţii corespunzătoare la nivelul subsolului; menţinerea în permanenţă a curăţeniei în subsolul tehnic al blocului.”
În luna februarie 2016, ca urmare a celei de-a treia adrese trimise de proprietara de la etajul IV, DSP îi pune la dispoziţie procesul verbal al celui de-al doilea control efectuat pe 10 decembrie 2015, în prezenţa ei şi a administratorului. În document se specifică inclusiv faptul că, în vara anului 2015, au fost efectuate lucrări de igienizare la subsol.
Parlamentul României: „Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii a Camerei Deputaţilor nu poate interveni sub nicio formă în desfăşurarea actului de justiţie”
De la Parlamentul României – Camera Deputaţilor, Maria Nicolăescu primeşte următorul răspuns, datat 18 septembrie 2015 şi semnat de Mircea Man, preşedintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii: „Confirmăm primirea memoriului dumneavoastră (…), în care sesizaţi conflictul cu asociaţia de proprietari, determinat de modificarea temeliei blocului, prin astuparea celor nouă guri de aerisire, şi vă comunicăm că, în conformitate cu art.74, alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aspectele care se află pe rolul instanţelor de judecată nu pot face obiectul analizei. În egală măsură, vă învederăm că, în conformitate cu principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, comisia noastră, organism de lucru al Legislativului, nu poate interveni sub nicio formă în desfăşurarea actului de justiţie.”
Poliţia: „Nu au fost constatate fapte de natură penală sau contravenţională”
N-a fost omisă în demersul său nici Poliţia Câmpulung, de la care, pe 11 februarie 2016, reclamanta primeşte un răspuns semnat de şeful instituţiei, comisarul şef Gheorghe Ciolan, şi şeful Biroului Ordine Publică, comisarul Aliodor Duţă, potrivit căruia „din verificările efectuate nu au fost constatate fapte de natură penală sau contravenţională, ci aspecte ce sunt de competenţa de soluţionare a Asociaţiei de Proprietari de care aparţineţi, în baza prevederilor Legii 230/2007, şi a Primăriei Câmpulung, în calitate de administrator al domeniului public.”
Prefectura Argeş: „Aveţi posibilitatea să vă adresaţi instanţei de judecată”
Altă instituţie sesizată, Ministerul Afacerilor Interne, în august 2016, a redirecţionat petiţia Mariei Nicolăescu, spre soluţionare, Instituţiei Prefectului Argeş. Răspunsul întocmit de consilierul juridic Nicolae Iordache, vizat de şeful Serviciului Juridic, Lavinia Neamţu, şi semnat de prefectul Cristian Soare, răspuns din 5 septembrie 2016, o îndrumă pe câmpulungeancă spre instanţă.