Săptămâna trecută, în exteriorul Mausoleului Mateiaş erau în desfăşurare, sub supravegherea autorităţilor locale din Câmpulung şi Valea Mare Pravăţ, lucrările de asfaltare a parcării, unde va avea loc ceremonialul programat pentru vizita preşedintelui Klaus Iohannis. Dacă chiar va veni, întrucât, după două deplasări anunţate la Câmpulung, în anul electoral 2014, deplasări care s-au oprit la Piteşti, Nordul nefiind suficient de atractiv pentru candidatul PNL, preferăm să aşteptăm până vineri ca să prezentăm ca certitudine sosirea acestuia în Muscel. Nici de la Biroul de Presă al Preşedinţiei, căruia ne-am adresat, nu ni s-a oferit garanţia că vizita va avea loc, recomandându-ni-se să urmărim programul preşedintelui pe site-ul instituţiei. Deocamdată, urmărim scena derulării acţiunilor, pentru care, la finele lunii iulie, printr-o rectificare de buget, aprobată de îndată de Consiliul Local, s-au alocat 2 miliarde de lei vechi, pentru câteva reparaţii la Mausoleul de la Mateiaş. Pe ţidula înaintată de directorul Muzeului Municipal finanţatorilor, în ideea de a primi banii necesari primenirii „locului acţiunii”, nu figura şi asfaltarea esplanadei, pentru că, după o harţă de două decenii şi jumătate, Câmpulungul şi Valea Mare, combatantele rămase în răzbel, după retragerea pretenţiilor comunei Stoeneşti, s-au pus de acord că parcarea edificiului-monument aparţine, de fapt şi de drept, comunei învecinate. Acum, că vine Iohannis (dacă vine, repetăm), care nu poate fi primit pe arătura în care s-a transformat terasa de defilare, chipurile, ar aparţine din nou municipiului. Cel mai probabil, parcarea aparţine PSD-ului, fiindcă vineri, 16 septembrie 2016, şantierul de la baza mausoleului era monitorizat de capii social-democraţi din municipiu şi din comună, viceprimarul Mărgărin Blidaru, primarul Ion Boncoi, viceprimarul Nicolae Ceauşescu, însoţiţi de directorul ADP Câmpulung, Liviu Popescu, şi reprezentantul firmei care execută asfaltarea. Oprea mai lipsea din peisaj, dar, pesemne, era vârât în interiorul mausoleului, unde transpiră făcând schimbări după schimbări.
Lucrarea nu era prinsă în niciun buget, nici pe lista de investiţii a Primăriei, nici a ADP-ului. Atunci, de unde sunt banii?
Pe lângă nebuloasa în privinţa proprietăţii suprafeţei de teren, inclusă pe lista de asfaltări a ADP-ului patru-cinci ani la rând şi retrasă în 2016, când autorităţile au abandonat ideea că aparţine municipiului, sunt şi alte semne de întrebare. Cu ce bani se asfaltează, pentru că în bugetul pe acest an nu s-au mai prevăzut fonduri, de vreme ce aleşii au consimţit că este treaba vecinilor s-o repare? Sau Boncoi a fost convins de partid s-o doneze Câmpulungului? Cine efectuează operaţiunile? ADP-ul lucrează în colaborare cu o firmă particulară sau a pasat lucrarea unui asfaltator profesionist? Cu atâtea elemente neclare, mirosul de ilegalitate se îmbină în atmosferă cu cel de bitum proaspăt turnat.
Departe de a contesta necesitatea reabilitării! Foarte bine că se face! Trebuia să se facă de mult, nu să fie lăsată zona înconjurătoare unui obiectiv istoric şi turistic să ajungă într-un asemenea hal de paragină. Însă era de dorit să se facă în condiţii de perfectă legalitate, în privinţa cărora ne îndoim teribil că sunt asigurate 100%. Singura certitudine este că Primăria Câmpulung întreprinde o asfaltare nebugetată, pe o suprafaţă pentru care nu deţine acte de proprietate. Ce am remarcat vineri: una dintre coşmeliile rămase neridicate, pe fondul refuzului patronului de a-i elibera interiorul de mărfuri, dăinuie în peisajul pe cale să se îmbunătăţească, graţie acestei reparaţii. Dacă edilii noştri au avut curaj să toarne 3.000 de metri pătraţi de covor nou-nouţ pe o suprafaţă incertă din punct de vedere al apartenenţei juridice, bănuim că degajarea „coteţului” din câmpul vizual al celui dintâi om al ţării va fi floare la ureche.
Fără reparaţiile de 2 miliarde, exceptând asfaltarea, ceremoniile de la sfârşitul săptămânii costă 160 de milioane
În iulie, directorul Muzeului Municipal le-a înaintat aleşilor o hârtie, prin care le cerea 504.498,64 lei, necesari pregătirilor pentru acţiunile comemorative prilejuite de centenarul Primului Război Mondial. Faza I, cu finalizare în luna septembrie 2016, costă 286.754,30 lei, din care 45.000 lei, finanţare nerambursabilă de la Ministerul Apărării Naţionale. Multe dintre intervenţiile propuse nu s-au realizat până la sfârşitul săptămânii trecute, dar, până vinerea următoare, erau încă şapte zile de lucru. Şi dacă lumea a fost creată în şapte…
În afară de cei 200.000 de lei, ceruţi şi primiţi de Alexandru Oprea, pe 26 iulie, de la Consiliul Local, o altă cerere financiară a fost strecurată de Liviu Ţâroiu în mapa şedinţei de îndată din 8 septembrie 2016. Omul avea nevoie de alţi 15.900 de lei, din „creditele bugetare disponibile în cadrul bugetului local aprobat pentru anul 2016, pentru Muzeul Municipal Câmpulung”, pentru: =cheltuieli de cazare a participanţilor (invitaţi, reprezentanţi contingent reconstituire istorică) – 6.000 lei; =cheltuieli de masă în cuantum legal de 17 lei/zi (aproximativ 100 de persoane) – 3.400 lei; =închiriere de elemente de recuzită pentru reconstituire istorică – 4.500 lei; =transport şi închiriere (dacă este cazul) de elemente de mobilier urban şi altele asemenea (scaune, jaloane despărţitoare, etc.) – 1.000 lei; =sonorizare şi alte echipamente tehnice – 1.000 lei.
Oprea menţionează în adresa sa că manifestarea de la Mateiaş, desfăşurată sub egida Preşedinţiei României, va beneficia de participarea preşedintelui României, a unor membri ai Guvernului şi ai Forţelor Armate Române, precum şi oficialităţi internaţionale, diplomatice şi militare, autorităţi regionale şi locale. „Din cauza agendei stricte a preşedintelui României şi a interesului local şi regional pentru această manifestare, se propune organizarea evenimentului pe parcursul a două zile (n.r. 23 şi 24 septembrie), pentru includerea tuturor acţiunilor prevăzute. Agenda celor două zile constă, în principal, în următoarele: ceremonial religios, ceremonial militar, luări de poziţie şi discursuri, activitate culturală şi ştiinţifică.”, cităm din materialul directorul Muzeului Municipal.
Dacă vine, Klaus Iohannis merge mai întâi la Mănăstirea „Negru Vodă”, apoi la Colegiul Pedagogic „Carol I”, unde, în afară de primarul Liviu Ţâroiu, nu acceptă pe nimeni în timpul vizitei la aceste două obiective, după care centrul acţiunii se mută la Mausoleul Mateiaş. Cum se aude că de la Mateiaş intenţionează să se îndrepte spre Sibiu, s-au făcut reparaţii şi la Dragoslavele, într-o zonă cu probleme de infrastructură.