Se pare că, pentru musceleni, un lucru a rămas neschimbat de-a lungul anilor şi anume cinstirea şi iubirea pe care o au faţă de religia ortodoxă. După podul Gobej, la intersecţia străzilor Cuza Vodă şi Calea Pietroasă, în apropierea casei pe care o deţine, din fonduri proprii, un enoriaş a dorit să construiască un sfânt locaş, la care să se închine orice trecător.
Iniţiativa a avut-o Gabriel Vişoiu, care a dorit să ridice o troiţă, iar preotul Constantin Tarbă, de la Biserica “Sfinţii Petru şi Pavel” din Vişoi, şi-a dat acordul şi binecuvântarea pentru realizarea ei. Susţinut şi de Parohia Vişoi, care, la rândul ei, a ajutat la realizarea troiţei, prin suma de bani pe care a dăruit-o, s-a reuşit demararea lucrării. „Am ajutat şi noi, Biserica “Sfinţii Petru şi Pavel”, cu o parte din bani, dar cel care a finanţat lucrarea şi pe care îl considerăm ctitor este Gabi Vişoiu. Troiţa a fost pictată de preoţii de la Dragoslavele, tatăl şi fiul.”, a declarat părintele Constantin Tarbă.
Ca să se poată realiza acest proiect de ambientare, mai era nevoie de un spaţiu unde se putea turna fundaţia, astfel că familia Bălăceanu a donat o bucată de pământ, pe care acum este construită troiţa. S-au păstrat tradiţia şi simbolistica troiţei, este construită ca un semnal vizual, pe partea dinspre răsărit şi la intersecţia dintre două drumuri, la capăt de pod, pentru ca cei care se opresc din drum să se însemneze cu semnul Sfintei Cruci în dreptul lor. Pe vremuri, din cauza neajunsurilor de a nu putea ridica singur o biserică, ţăranul construia una în miniatură, în spaţiul public, şi, totodată, era un punct de reper, de orientare. Încet, de la simplele cruci de lemn, s-a ajuns astăzi ca dificultatea şi complexitatea unui astfel de monument de artă sacră să fie la fel de importante şi impozante ca orice biserică.
Realizatorii troiţei, Gheorghe Cârstina şi fiul său, Raul Cârstina, nu numai că au pictat-o, ci au şi construit-o, au luat totul de la zero, pentru că s-a dorit ca acest mic locaş să aibă un caracter permanent. Materialele folosite au durabilitate, zidurile au fost ridicate din cărămidă, iar, în ceea ce priveşte latura estetică a mini-bisericii, tehnicile pentru care au optat cei doi pictori sunt tradiţionale. S-a pictat pe frescă umedă în interior şi al secco pe exterior, iar la intrare, deasupra Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, a fost realizat un mozaic.
Finalizarea acesteia s-a concretizat spre sfârşitul verii, după care s-a împrejmuit locaşul cu gard ca să se protejeze şi s-au pus flori împrejur. Sfinţirea troiţei a avut loc pe 15 august, tocmai de aceea hramul acesteia a fost stabilit să fie Adormirea Maicii Domnului. Ceea ce a mai rămas de achiziţionat sunt uşile de la intrare.