În mai puţin de zece zile, în Muscel va fi prezentă o echipă de la Greenpeace România, cu un scop precis: evaluarea stării dezastruoase a muntelui distrus de exploatarea masivă a calcarului, cauză care, coroborată cu arderea deşeurilor la combinatul de ciment, a generat modificări ale climei în zonă. Al doilea motiv care îi aduce din nou în Nordul judeţului pe ecologişti îl reprezintă hala cu deşeuri periculoase abandonată de patronul de la Iaşi, care şi-a băgat firma în insolvenţă, la capătul a patru ani de afacere la Câmpulung, marcată de nereguli grave, sancţionate de trei ori de Garda de Mediu cu amenzi de câte un miliard, şi, bomboana pe colivă, un accident de mediu rămas fără vinovaţi şi pedepse. Săptămâna trecută, reprezentanţii Greenpeace România s-au aflat în Muscel, pentru o acţiune de documentare despre defrişările masive în zona masivului Piatra Craiului. Ion Lucaciuc, preşedintele UNPR Câmpulung, i-a contactat şi a stabilit cu ei această vizită, care va fi urmată de un plan de acţiune, susţine politicianul. „Vom avea un program comun cu Greenpeace în zonă, vom decide ce acţiuni vom iniţia şi nu excludem posibilitatea de a ne adresa forurilor europene, unde normele sunt foarte stricte.”, a declarat fostul consilier local, în cadrul conferinţei de presă, de marţi, 25 august 2015.
“Nu se merită ca, pentru aproximativ 100 de locuri de muncă, pe care le asigură Holcim, generaţiile care vin după noi să sufere din cauza dezastrului climateric”
Tema poluării, neglijată pe mai departe de administraţia publică locală, deşi la ultimele şedinţe ale Consiliului Local s-a discutat acest subiect, l-a determinat pe liderul progresiştilor din municipiu să se adreseze cui trebuie. I-a prins în zonă pe reprezentanţii din România ai organizaţiei ecologiste cu cea mai mare notorietate la nivel mondial şi le-a vorbit despre mediul alterat „din cauza disfuncţionalităţilor care există la Cimus, actualul Holcim.” Asta după ce a sesizat că dezbaterea pe tema achiziţionării aparaturii în scopul monitorizării noxelor din atmosferă nu are şi finalitate practică. „Am luat legătura cu nişte specialişti în domeniu, care au spus aşa: pe lângă aceste noxe care apar acolo, un mare pericol care vă paşte este că se schimbă clima, din cauza exploatărilor intensive care se fac asupra masivului, prin extragerea de calcar. Ne-au dat şi nişte exemple. Aţi observat că s-au schimbat curenţii de aer în zonă. Un exemplu simplu, pe care îl poate observa orice cetăţean: o parte din pinii de la baza versanţilor sunt retezaţi de la jumătate. Şi ne-au spus: n-au căzut de chiciură, căci ar fi căzut şi restul crengilor, nu numai vârful. Au căzut din cauza acestor curenţi.”, a declarat Ion Lucaciuc.
Acesta cere administraţiei locale să solicite unui institut specializat un studiu de impact, pe o durată lungă, din care să reiasă ce înseamnă pentru Câmpulung şi zonă schimbările climaterice din cauza exploatării la care ne-am referit. „Pentru că exploatarea este foarte accentuată. Pe vremea lui Ceauşescu îşi propuseseră să exploateze o sută de ani, tehnologia fiind mult mai lentă. Or, la ora actuală, sunt două praguri de peste şapte metri, care, în câteva luni, vor dispărea. Cei care vor veni după noi vor judeca aspru. Este un dezastru care nu mai poate fi remediat. Dacă aerul, în final, prin montarea dispozitivelor, prin încetarea activităţii, dacă nu se vor mai arde deşeuri, va reveni la o calitate normală, scăderea cotei muntelui, distrugerea acestei bariere naturale împotriva curenţilor care vin dinspre zona muntoasă este iremediabilă. În Occident, există nişte norme, care prevăd că, dacă se întâmplă aşa ceva, cel care produce dezastrul este obligat să refacă cota muntoasă naturală. Mulţi vor spune: ce vrea Lucaciuc sau ce vor alţii, să închidă combinatul? Nu vrem acest lucru, dar vrem să fie o exploatare raţională şi fără a avea urmări, iar bariera naturală să rămână. Nu se merită ca, pentru aproximativ 100 de locuri de muncă, pe care le asigură Holcim-ul, generaţiile care vin după noi să sufere din cauza acestui dezastru climateric. Să tragem un semnal de alarmă împreună şi edilii de la Primărie să comande acest studiu unui institut specializat, ca fiecare să fie cu cugetul împăcat că noi ne-am făcut datoria. Iar, dacă se adevereşte ce spunem noi, să se găsească metodele pentru sistare.”, a continuat acesta.
Preşedintele UNPR Câmpulung a anunţat, la final, un program comun cu Greenpeace România referitor la Muscel. „Îi invit pe domnii de la Holcim şi administaţia locală să considere foarte serioase aceste afirmaţii ale noastre. Şi salariaţii de la Holcim au copii şi directorii de acolo, de asemenea, şi nu ştiu dacă vor să le lase o asemenea zestre. Un munte retezat, pentru ce? Dacă reprezentanţii Holcim au alte opinii, îi rugăm să ne contrazică.”, a încheiat Ion Lucaciuc, care a inserat în mapa de presă înmânată fiecărui participant un material întocmit de un cunoscător al fenomenului descris.
„Noaptea, cei de la Combinatul de Lianţi nu mai folosesc filtrele şi dau drumul la tot”
„Noaptea, cei de la Combinatul de Lianţi nu mai folosesc filtrele şi dau drumul la tot”
Înaintea lui Ion Lucaciuc, Maria Cotenescu a relatat public, în cadrul şedinţei Consiliului Local de la sfârşitul lunii iunie un fenomen năucitor: „Am primit sesizări de la oamenii din Bilceşti şi toţi cei care stau înspre Târgovişte spun că frunzele pomilor li s-au uscat. Este clar că din cauza aerului. Şi că, noaptea, cei de la Combinatul de Lianţi nu mai folosesc filtrele şi dau drumul la tot ce au în combinat. Am crezut că ne pun dânşii în oraş o staţie, ca să ştim ce aer respirăm, dar nu s-a pus. Este normal că n-au cum să pună într-o situaţie ca aceasta, căci ar însemna să pui lupul paznic la oi. Ori le solicităm dânşilor să pună staţie, ori, dacă nu, chiar va trebui să prindem în bugetul de anul viitor să cumpărăm o staţie. Nu se poate! Eu, personal, cumpăr foarte multe pastile pentru alergii. Când plec din Câmpulung, nu am nevoie de aceste pastile. Cum mă întorc acasă, am din nou nevoie de aceste pastile. Cei de la combinat spun că dau la Mediu nişte indicatori. Am vrea să ştim şi noi ce indicatori dau la Mediu, să vedem dacă sunt cei din care ar trebui să reiasă dacă aerul din Câmpulung este cel normal. Tocmai cei doi indicatori care nu prea sunt normali nu sunt daţi niciodată. Ei dau din oră în oră, dar tocmai aceşti doi indicatori nu-i dau. Noi le mulţumim că sunt în Câmpulung, că ne-au distrus muntele şi că, la un an-doi, ne aduc câte un aparat la Spitalul Câmpulung şi suntem foarte fericiţi. E normal să aducă, să ne vedem şi starea de sănătate.”