O doamnă adorată de soţ şi-a serbat ziua de naştere. Amărăciunea încercată din cauză că a schimbat prefixul trebuia ştearsă cumva, printr-un cadou de bun gust, îi explica ea soţului. Pornind pe „bulivard”, nevasta era cu ochii cât cepele pe vitrinele şi hainele expuse. Ajunsă în faţa unei blăniţe numai bună de alungat frigul unei seri de vară, femeia îi mărturisi jumătăţii că piesa vestimentară cu pricina este tot ce îşi doreşte de ziua ei. La vederea preţului, bărbatului i-a îngheţat inima şi, cu o ultimă sforţare, s-a dat bătut, promiţându-i că va fi a ei. Fără să-i pese că tipul purta şoşoni sparţi pe toate cusăturile, la serviciu, doamna a împrăştiat colegelor promisiunea făcută de soţ. Vrând-nevrând cadoul făgăduit trebuia cumpărat, aşa că omul a umblat pe la toate rudele, să se împrumute pentru scumpătatea de hăinuţă. Auzind motivul pentru care se împovărează în datorii, rubedeniile i-au trântit uşa în nas. S-a scotocit omul şi, în cele din urmă, a fost scos din belea de un prieten. „Da’, ce, dacă îi iei o haină de la second, tuşeşte?”, i-a spus acesta arătându-i într-un magazin o chestie asemănătoare, dar de douăzeci de ori mai ieftină. Cu blana parfumată din belşug, s-a prezentat soţul iubitor acasă. Văzând altă haină în locul celei dorite, sărbătorita s-a înfuriat şi i-a jurat bărbatului un divorţ umilitor şi… scump.