Experiența terifiantă a unei mame venită la Dispensarul Rucăr, pentru a-și înscrie copilul la medicul de familie, a precedat o inițiativă de Consiliu Local, aflată deocamdată în stadiul de consultare a publicului. Atât pe stradă, cât și în fața și pe sala parterului clădirii hălăduiau câini ai nimănui, pripășiți într-un loc frecventat de cetățeni din motive medicale. Autoarea filmării realizate la jumătatea lunii mai a surprins în imagini șase-șapte animale agitate de prezența unei persoane străine în teritoriul lor, care, firește, n-a avut curaj să coboare din mașină. Maidanezii ar fi „rupt-o” dacă s-ar fi apropiat de holul pe care „patrulau” ca niște stăpâni ai imobilului cu destinație publică, unde vin oameni bolnavi, care n-au nevoie de o suferință în plus. Dulăii adunați în haită bagă în sperieți și un om în putere, darămite un bătrân ori o mamă cu un copil după ea, nevoită să abandoneze planul care a adus-o la instituția medicală. Este de neacceptat spaima trăită de cetățeni nevinovați din cauza unora care nu pricep că abandonul, hrănirea și oploșirea patrupedelor pe spații publice, în afara curților, unde atacă, au atins proporțiile unui rău în fața căruia autoritățile locale au „capitulat”.
Un consilier local de la Rucăr, pățit și el de curând tot în zona dispensarului, a finalizat proiectul de hotărâre la care lucrează din luna ianuarie, pe subiectul câinilor comunitari, pentru care unei Primării îi trebuie bani. Mulți bani! Fără bani, orice program este un teanc de hârtii fără valoare, care nu întâmpină dificultăți în a fi aprobat de colegii consilieri. Deocamdată, formalitatea parcurge procedura dezbaterii publice, fiind afișată pe site-ul Primăriei, pentru ca doritorii să lanseze recomandări privitoare la programul propus de Gabriel Idor.
- Publicul, solicitat să-și dea cu părerea
La ședința de Consiliu Local din 2 iunie 2026, consilierul local USD Gabriel Idor și-a anunțat demersul, justificat astfel: „Revin la vechea problemă cu câinii. Am primit o grămadă de sesizări zilele acestea. Doi erau aici (n.r. lângă Primărie). În ianuarie, v-am prezentat un proiect de hotărâre, pe care, între timp, l-am mai lucrat. Fiind o problemă sensibilă, mă gândeam să-l punem în dezbatere publică. O să fie tabere pro, tabere contra.”
Astfel de programe pot fi adoptate și fără consultarea publicului care, în unele situații, cum este și cea cu maidanezii, are „talentul” de a încurca, mai cu seamă dacă publicul este format din iubitori de animale, care nu văd rostul unor măsuri precum cele propuse de Gabriel Idor. Drept vorbind, Primăria este inițiatoarea unor proiecte pe tema animalelor care umblă pe străzi, dar, știind că n-are cu ce și nici cu cine, nu s-a grăbit cu adoptarea unei hotărâri menite să scape comunitatea de acest pericol.
Haitele canine în creștere erau tot ce lipseau Rucărului, care are o reputație la nivel național bazată pe atacurile urșilor. Care nici aceștia nu se împuținează.
„Mi-e frică să nu se întâmple ceva. Au început să vină porcii, au început să vină iar urșii. Astăzi (n.r. 2 iunie 2026), am primit de la o asociație, ca să dăm răspuns, pe Legea 544, dacă avem contracte cu câinii, dar nu contracte cu particulari, contracte numai cu statul. La ultima ședință de la Prefectură, exact asta au ridicat: câinii și Poliția Animalelor. Am zis: am rezolvat totul în țara asta, numai problema câinilor o mai avem de rezolvat. Avem totul pus la punct în țară și mai avem câinii.”, a replicat primarul Ion Pîrnuță, care n-a fost ferit, în localitatea pe care o conduce, nici de beleaua câinilor.
- Dacă s-ar da amenzi pentru refuzul sterilizării câinilor, s-ar mai ameliora situația revoltătoare
Anticipând opoziția consătenilor care le dau mâncare animalelor fără stăpân, care, astfel, îi statornicesc în locurile respective, Gabriel Idor și-a justificat poziția: „Proiectul nu este contra celor care îi hrănesc, dar este una dintre probleme și oamenii trebuie să înțeleagă.” „Poate mai sacrificăm niște bani, să-i mai ia la un adăpost, ca să terminăm cu ei.”, a intervenit Gabriela Gheorghe, propunând astfel o modalitate de realizare a programului inițiat de coleg. „Nu terminăm – a precizat acesta -, dacă îi ridicăm pe toți, dacă ar dispărea toți din comună, în șase luni, vor fi înapoi alții. Trebuie sterilizați, hrănitul este o problemă secundară. Oamenii trebuie învățați să-i sterilizeze gratuit, să-i microcipeze, costă 30 de lei.”
În apărarea rucărenilor, Gabriela Gheorghe a precizat că mulți sunt aduși, nu sunt ai locuitorilor comunei. Nu sunt, dar, asigurându-le hrana, îi statornicesc pe străzile comunei, fiind un pericol, în special, pentru copii. De curând, o fetiță a fost atacată de haita din centrul Rucărului, situație care, într-o lume civilizată, evoluată, ca în Occident, se lăsa cu despăgubiri uriașe pentru autoritatea locală.
„Țin doi și opt îi aruncă pe stradă.”, a indicat primarul Ion Pîrnuță și o responsabilitate a rucărenilor, care au partea lor de vină, din cauză că nu sterilizează animalele. Iar cele de prisos, puii în special, ajung pe domeniul public. „Oamenii trebuie să înțeleagă că amenzile pentru refuzul sterilizării metișilor și al microcipării pleacă de la 5.000 lei. Este lege națională, nu hotărâm noi.”, și-a susținut cauza Gabriel Idor, contrazis, oarecum, de primar pe tema implicării Poliției Animalelor, care a avut alt fel de experiențe cu această instituție. „Vine Poliția Animalelor? Am chemat pentru anumite cazuri și îmi spune: prinde hoțul, adu-l la mine!”, s-a arătat sceptic șeful Executivului că obține sprijinul acestei structuri pentru disciplinarea proprietarilor acolo unde este cazul. „Sunt în haite și au început să atace copii. Mie mi-e teamă cu acești câini. Unde li se dă mâncare, acolo se duc.”, a adăugat conducătorul comunei care are propria răspundere față de cetățenii mușcați de maidanezi.
Am început cu șocul unei doamne venite la unitatea medicală, de care nu s-a putut apropia din pricina haitei agitate, încheiem cu palpitațiile de care n-a fost scutit nici inițiatorul proiectului de hotărâre în aceeași zonă. „Am fost aseară să alerg și la dispensar s-au luat câinii după mine. Sunt vreo patru pe acea ulicioară, dincolo de garaj, în Tabaci sunt vreo trei.”, le-a povestit acesta colegilor, pregătindu-i pentru subiectul care va figura pe ordinea de zi a ședinței viitoare, odată epuizată etapa consultării publicului.
- Hrănirea maidanezilor se va lăsa cu amenzi, dacă proiectul de hotărâre trece de votul Consiliului Local
Programul propus de Gabriel Idor pune accent pe interdicția de a mai hrăni câinii și pisicile în centrul Rucărului, în apropierea unităților de învățământ, în parcuri, locuri de joacă, baze sportive, zone intens circulate etc. Ca fapte contravenționale, hrănirea câinilor și pisicilor fără stăpân în zonele în care este interzisă și depozitarea intenționată de hrană și resturi alimentare, având ca urmare staționarea animalelor și formarea haitelor, sunt sancționate, mai întâi, cu avertisment și, în caz de repetiție, cu amendă cuprinsă între 200 și 500 lei.
Amenda crește, fiind propusă între 500 și 1.000 lei, în situația împiedicării, prin orice mijloace, a acțiunilor autorizate de capturare/transport/gestionare a câinilor fără stăpân derulate prin serviciul specializat/contractat de Primăria Rucăr. Cu avertisment sau amendă cuprinsă între 100 și 300 lei este „taxată” nerespectarea obligației de a păstra curățenia locului în cazul hrănirii controlate a animalelor pe domeniul public.
Primarul, în calitate de conducător al localității, are obligația de a pune în aplicare măsurile prevăzute de program: sesizare, intervenție, capturare și transport al câinilor fără stăpân prin servicii specializate autorizate; adăpostire și îngrijire conform normelor sanitar-veterinare; tratamente constând în deparazitare, vaccinare, sterilizare; verificarea existenței unui deținător al animalului; promovarea adopției și facilitarea procedurilor de adopție. Deși, având experiența Câmpulungului, nu va adopta mai nimeni. Vor fi situații excepționale de adopție, regula în România fiind aruncarea lor pe stradă.
Deținătorii de câini – mai prevede proiectul – au obligația identificării prin microcipare și a înregistrării în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân. Au, totodată, obligația sterilizării câinilor aparținând rasei comune și a metișilor acestora.