În 2025, agenda de activităţi pliate campaniei de responsabilizare a comunităţii locale privitor la efectele diabetului asupra sănătăţii a dobândit un plus de consistenţă datorită cooptării unui renumit local din municipiu, pe lângă Clinica Medicală „Clubul Sănătăţii”, partenerul constant al Clubului LIONS „Negru Vodă” Câmpulung. Iniţiatorul acţiunilor derulate pe 14 noiembrie 2025, clubul câmpulungean LIONS a menţinut colaborarea cu centrul medical manageriat de medicul Silviu Mănescu şi Şcoala Postliceală Sanitară „Prof. dr. Nanu I. Muscel”, dar a adus în faţa publicului, ca noutate, o acţiune inedită, realizată împreună cu Florina Vuţei, deţinătoarea Restaurantului „Trattoria” şi a cofetăriilor „Un băiat şi o fată”: variante de preparate, inclusiv dulciuri, adaptate temei propuse pentru reflecţie muscelenilor: o alimentaţie corectă, pentru a ţine boala la distanţă. Membrii LIONS, prezenţi într-un număr substanţial, le-au avut ca invitate, pentru sesiunea de prelegeri pe tema complicaţiilor diabetului, pe doctoriţele Tabita Stănoiu, Melania Frigură şi Andreea Chirulescu. În acest articol, vom aborda contribuţia medicului Silviu Mănescu şi a colaboratorilor săi la realizarea evenimentului derulat în fiecare an de Clubul LIONS cu prilejul Zilei Mondiale a Luptei împotriva Diabetului.
- Diabetul la locul de muncă, tema anului 2025 la nivel mondial
Deschiderea acţiunilor zilei a fost realizată de Carmen Bârloiu, din partea Clubului LIONS „Negru Vodă” Câmpulung, organizatorul unei activităţi complexe, cu specific medical şi mesaj transmis într-o manieră facilă, pentru a fi înţeles de destinatarii campaniei concentrate pe prevenţie şi educaţie sanitară.
„În acest an, Federaţia Internaţională pentru Diabet a ales o temă inedită: diabetul la locul de muncă, pentru că, vrând-nevrând, locul de muncă ne ocupă cel mai mult timp. Acolo luăm decizii importante, acolo ne manifestăm emoţiile şi pentru cei cu diabet este foarte important să se simtă în siguranţă şi să aibă sprijin. Nu mai vorbim despre copii, pentru care şcoala este „locul de muncă” şi au nevoie de sprijinul nostru. Diabetul este o boală care nu doare, dar „roade” încet şi sigur pe dinăuntru. Este „rugina care roade ţevile”.”, a prezentat Carmen Bârloiu tema evenimentului axat pe prezentarea unor informaţii esenţiale pentru cetăţeni, pentru a-i feri de postura de pacienţi.
Activităţile au început în cadrul Clinicii „Clubul Sănătăţii” de la prima oră a dimineţii de vineri, cu recoltarea de sânge. Elevii Şcolii Postliceale Sanitare „Prof. dr. Nanu I. Muscel” au fost implicaţi în întocmirea listelor cu potenţiali pacienţi, pentru recoltarea hemoglobinei glicozilate şi eventuala trimitere la consultul de specialitate.
- Dr. Silviu Mănescu: „Noi trebuie să acordăm o şansă fiecărui pacient acum, pentru o viaţă mai bună mai târziu”
Partea de educaţie sanitară a fost asigurată prin intermediul broşurilor informative înmânate cetăţenilor veniţi la clinică, interesaţi să afle amănunte despre factorii de risc pentru diabet.
„În acest an, este o altă abordare din partea Federaţiei Internaţionale de Diabet, pas cu pas, în sensul în care diabetul nu mai este considerat o boală oarecare, ci o boală care apare la orice vârstă: copilărie, adolescenţă, vârsta adultă, la vârsta la care oamenii sunt activi, dar şi la vârste înaintate. Atunci, comorbidităţile oamenilor în vârstă complică diabetul, iar diabetul complică mai departe statutul lor medical. Din acest punct de vedere, se doreşte ca acţiunile noastre să fie adaptate vârstei şi condiţiei fiecărui pacient, astfel încât să-i dăm o şansă în plus pacientului. Totul va fi mai elaborat şi pe etape de viaţă. Pentru că şi diabetul are specificitatea lui în funcţie de vârstă. Există diabet de tip 1, la persoanele tinere, diabet de tip 2, de maturitate, la persoanele cu obezitate sau care au factori de risc suplimentari pentru diabet zaharat. Dar este şi diabet gestaţional la pacientele însărcinate – unele dintre ele -, este şi diabet la pacienţii vârstnici cu multiple comorbidităţi, care necesită o asistenţă medicală şi o abordare specială. Tocmai din acest punct de vedere, noi trebuie să acordăm o şansă fiecărui pacient acum, pentru o viaţă mai bună mai târziu, pentru sănătatea dânşilor de mai târziu, dar trebuie să adaptăm acţiunile noastre la condiţiile lor.”, a susţinut dr. Silviu Mănescu, explicând ce înseamnă această adaptare a intervenţiei medicale.
Persoanelor tinere le este necesară educaţia sanitară, ca să înţeleagă importanţa unei diete echilibrate şi a mişcării zilnice: 75-150 de minute de activitate în timpul săptămânii, 150 de minute de activitate obişnuită şi 75 de minute de activitate intensă, ca factor de prevenţie.
„Noi trebuie să abordăm fiecare pacient cu responsabilitate, raportându-ne la celelalte boli pe care le are. Abordarea, în acest an, este mai focusată pe nevoia fiecăruia, pe etapele de viaţă, şi este vorba despre o conştientizare în mediile în care sunt pacienţii. De exemplu, în familie şi şcoală, pentru pacienţii copii sau tineri. Ceilalţi colegi trebuie să ştie că un pacient cu diabet poate să aibă anumite dispoziţii, poate să fie mai nervos, mai agitat.”, a precizat acesta. Alt exemplu: o femeie însărcinată care suferă de diabet gestaţional trebuie privită şi ajutată alt fel. La fel, o persoană mai în vârstă, dacă este activă şi este încă în activitate, trebuie să aibă condiţii adaptate patologiei sale medicale. „De aceea este foarte important ca organele de conducere ale instituţiei, ale companiei, să înţeleagă pacienţii care au diabet, să înţeleagă particularităţile lor şi să creeze proceduri de muncă specifice lor. Din acest punct de vedere, chiar legislaţia muncii trebuie să prevadă anumite condiţii specifice pentru pacienţii cu diabet.”, a continuat dr. Silviu Mănescu.
- „Încercăm, prin programe proprii ale şcolii, să ajutăm aceşti pacienţi chiar şi acasă”
În cazul vârstnicilor cu familie ori singuri, se impun o mediatizare şi o educare sanitară pentru apropiaţi – de regulă, şi ei de vârstă apropiată, dacă ne referim la soţi -, chiar grupuri de sprijin al celor care au tulburări de mers şi alte probleme care necesită asistenţă suplimentară. „Noi încercăm, şi prin ceea ce recomandăm, prin îngrijire la domiciliu, dar şi prin programe proprii ale şcolii, să ajutăm aceşti pacienţi chiar şi acasă. Încercăm să dezvoltăm aceste programe de prevenţie, prin educaţie, prin depistarea factorilor de risc, este ceea ce ne-am propus noi în primul rând. În fiecare zi, depistăm factori de risc pentru pacienţii care ne calcă pragul şi îi îndrumăm, le oferim informaţii, pentru ca evoluţia lor să fie spre bine şi să se îngrijească aşa cum trebuie.”, a conchis dr. Silviu Mănescu.
După acest moment introductiv derulat la recepţia „Clubului Sănătăţii”, centrul acţiunii s-a mutat în incinta Şcolii Postliceale Sanitare „Prof. dr. Nanu I. Muscel”, unde cursanţilor şi oaspeţilor acestora le-au fost expuse de către medicii Melania Frigură şi Tabita Stănoiu şi asistentele – instructori nursing Mihaela Suliţă şi Mădălina Zăbavă aspecte esenţiale privitoare la efectele dramatice ale diabetului, cu accent pe afectarea ochilor şi a rinichilor.
Tot ca un semnal privitor la grija pentru sănătatea noastră, în această seară, clădirile emblematice ale Câmpulungului vor fi luminate în albastru.
Magda BĂNCESCU
